FlashForward - 01x02 - White to Play

Serialul asta chiar ca m-a tulburat. Demult nu a mai reusit cineva sa o faca. Chiar, tie daca ti s-ar intampla ca pret de cateva minute sa-ti vezi viitorul ... cum ai reactiona? Ai incerca sa-l schimbi in favoarea ta, sa impiedici savarsirea anumitor lucruri rele, sau ai accepta pur si simplu viitorul asa cum este el, indiferent de ce-ti ofera ... bune sau rele?
Oricum e un serial cu un super scenarist ca sa folosesc cuvintele din serial (vezi faza cu super-cuminte). Daca nu te-ai hotarat pana acum sa-l vezi o mai poti face, pt ca de sambata la ora 9 este si in reluare, pe AXN, binenteles.

blogtv.ro

FlashForward face un pas inainte pe lista mea de seriale preferate si are sansa sa ajunga pe locul 2! Primul episod mi-a deschis apetitul pentru mai mult si speram ca noul episod sa nu ma dezamageasca. Si nu a facut-o! A reusit sa duca povestea mai departe intr-un mod inteligent, sa ma faca sa devin si mai curioasa despre soarta personajelor si sa-mi pun creierul la contributie, incercand sa gasesc explicatii cat mai plauzibile despre ce s-a intamplat si despre ce va urma.

White to play ne demonstreaza ca viitorul e pe cale sa se intample si pare aproape imposibil sa scapam de el. Oamenii se confrunta cu urmarile a ceea ce au vazut in timpul colapsului. Unii incearca sa lupte impotriva destinului, altii au renuntat deja sa o faca – descurajati de ceea ce au vazut, Mark isi duce mai departe investigatia, gasind noi piese care contureaza mozaicul, Olivia isi cunoaste o farama din viitor iar Charlie pare a fi cheia care sa dezlege o parte din mister.

Tulburatoare prima secventa a episodului, cu o multime de copii cazuti la pamant si Charlie privindu-i. Suferinta de pe fata fetitei era evidenta! In inocenta lor, copiii au perceput evenimentul diferit decat adultii si l-au transformat in joc: The blackout. Acelasi pe care l-au jucat dupa evenimentele din septembrie 2001 si dupa dezastrul provocat de uraganul Katrina. Copiii reprezinta noua generatie, dovada ca viata merge mai departe si ca timpul vindeca totul. Ei sunt speranta! Mi-a placut foarte mult ca am avut sansa sa-i cunoastem toata povestea sefului legata de flashforwardul sau si mai ales ceea ce s-a intamplat in toaleta dupa ce si-a revenit din lesin.

Am ras copios pe seama sa si a preocuparii sale ca aceasta informatie de maxim interes ar putea fi postata pe Twitter sau alta retea de socializare. Directorul nostru e un om la moda, din cate vad! O alta scena amuzanta a fost cea cu D. Gibbons, nu suspectul ci cofetarita Didi, cea care le-a dat un potential fir pentru ancheta si ne-a aratat inca o data de ce Wedeck este seful F.B.I! Cand nu-si resusciteaza oamenii cazuti cu capul in toaleta, acesta face conexiuni bizare si descopera o parte din puzzle.

Mi-a mai placut si faptul ca au raspuns la o intrebare pe care au pus-o cativa dintre cei care au criticat showul: de ce se ocupa tocmai biroul F.B.I din Los Angeles de cazul acesta si o echipa formata din trei persoane si-a luat responsabilitatea asta? Raspunsul este cat se poate de simplu: unul dintre oamenii biroului a avut o viziune despre ancheta si este singurul (sau asa se stie) care pare sa aiba indicii despre eveniment. Cat de simplu! Mark incearca din rasputeri sa schimbe ceea ce a vazut in viitor. Viziunile sale il sperie si il aduc cu un pas mai aproape de momentul in care isi va pierde auto-controlul.

Ii este frica sa nu fie parasit de Olivia dar comportamentul sau si obsesia pentru ceea ce i-a povestit aceasta, il fac sa-si puna mariajul in pericol. O acuza pe Olivia pentru ceva ce inca nu s-a intamplat si descopera disperat ca inevitabilul s-a produs: Olivia a cunoscut barbatul din viziunea sa iar fiica sa, Charlie l-a recunoscut pe fiul acestuia. Mi se pare interesant modul in care Mark se comporta. Temerea sa izvoraste din nesiguranta. Nu este nesigur de Olivia, este speriat de faptul ca el nu se poate controla. Cred ca Mark se teme de faptul ca el nu va fi suficient de puternic sa o mentina pe Olivia langa el si sa nu cada din nou in bratele alcoolului.

Ii cere Oliviei sinceritate completa dar el nu este sincer nici macar cu el insusi. Evita sa-i spuna Oliviei intreaga viziune de teama ca aceasta il va judeca. Practic ii e frica ca Olivia se va comporta cu el exact asa cum se comporta el cu ea. Bravo Mark, e bine sa iti ascunzi egoismul si ipocrizia sub masca ingrijorarii! Dem este in acest moment personajul meu preferat si situatia lui capata valente tragice. Mi-a placut felul in care s-a desfasurat povestea acestuia in acest episod, cum a crescut progresiv si i-a oferit lui Dem raspunsul la intrebarile sale, chiar daca raspunsul este cel de care se temea cel mai mult.

Demetri cunoaste o alta persoana care nu a avut viziuni in timpul blackout-ului si care este impacata cu acest lucru. Pentru o scurta perioada de timp, Dem isi regaseste linistea si increderea in viitor, pentru ca putin mai tarziu siguranta lui sa se sparga in bucatele. Agentul de politie este ucis iar Dem are confirmarea ca lipsa viziunilor inseama ca in viitor, va fi mort. Se lasa convins de Janis sa scrie despre acest lucru pe site-ul Mosaic, in speranta ca cineva ii poate oferi informatii despre felul in care va muri. Cateva minute mai tarziu, primeste un misterios telefon si confirmarea ca pe 15 martie 2010 va fi ucis. Si iata cum s-a dus linistea lui pe apa sambetei.

Imi doresc ca Dem sa invinga soarta si sa scape, ca el sa fie cel care demonstreaza ca ceea ce au vazut oamenii in viitor este o avertizare si nu o certitudine. Daca oamenii au primit sansa sa vada ca drumul pe care au pornit nu este cel bun? Daca viziunile lor nu reprezinta decat un posibil rezultat al deciziilor luate in trecut? Daca li se ofera sansa sa se schimbe si sa isi aleaga o noua cale? Poate pentru unii reprezinta o confirmare ca ceea ce fac este un lucru bun iar pentru altii un indiciu ca ar trebui sa se schimbe?

Chiar sunt curioasa ce raspuns ni se va da si daca acesta se va ridica la inaltimea asteptarilor. Imaginea mozaicului se completeaza incetul cu incetul, dar in mod paradoxal, devine si mai confuza: F.B.I descopera ca misteriosul personaj de pe stadion nu este singurul care a fost constient in timpul evenimentului, ca D. Gibbons a fost si el constient in perioada respectiva si ca cei doi vorbeau la telefon in acel moment.

Llyod este un alt personaj care mi-a atras atentia, povestea lui fiind destul de misterioasa. Tot ce stim despre el este faptul ca este divortat si are un copil autist. Mama lui Dylan nu a supravietuit celor 137 de secunde si acum Lyod trebuie sa invete sa fie tatal unui copil special. Nu stim insa cu ce se ocupa, daca are vreo legatura cu ceea ce a provocat dezastrul si ceea ce a vazut el. In viziunea Oliviei acesta spune ca trebuie sa dea un telefon, apoi il vedem stand pe canapea in living si aratand ganditor si ingrijorat.

Poate am eu o imaginatie hiperactiva dar cred ca acel telefon pe care Llyod l-a dat are importanta. Finalul episodului este un mic cliffhanger iar cea care il provoaca este Charlie insasi. In momentul in care Mark ia decizia sa schimbe sau macar sa incerce sa schimbe cursul viitorului – aruncand in foc cadoul de la fiica lui, aceasta ii mai da un motiv de ingrijorare. Este de-ajuns o replica din partea unui copil ca noua lume a lui Mark sa se prabuseasca: G. Dibbons este un om rau!

De unde stie Charlie despre Gibbons? In viziunea ei aceasta l-a vazut pe Dylan, Dylan a vazut-o pe Olivia, Olivia l-a vazut pe Llyod iar Charlie l-a vazut si pe Gibbons. Unde vor fi toate aceste personaje in ziua de 29 aprilie? Sper sa aflam curand si ce a vazut sau pe cine a vazut Llyod sau daca Charlie a vazut mai multe lucruri decat ceilalti si de ce ceea ce a vazut o inspaimanta atat de mult! Nota mea: 5/5. Excelent episod!