Se afișează postările cu eticheta Astrologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Astrologie. Afișați toate postările

sâmbătă, 26 februarie 2011

Venus retrograd

Venus retrogradează în medie o dată la un an si jumătate (mai precis, la 1,6 ani), iar perioada de retrogradare durează între 40 si 45 de zile. Iată, alături, perioadele cu Venus retrogradă din intervalul 1940-1989:
Venus retrogradă în natal este o pozitie delicată. Arareori astfel de persoane au o viată sentimentală armonioasă. Chiar în cazul în care reusesc să conserve un cuplu stabil, nu se pot lăuda cu împlinirea. Iar partenerii lor de viată ar avea cu certitudine de ce să se plângă.
Cea mai frecventă este dificultatea în exprimarea sentimentelor. Venus retrogradă nu vrea, nu îndrăzneste sau nu stie cum să-si arate afectiunea. Încearcă să-si tină emotiile sub control, afisează o mină impenetrabilă pentru a nu-si trăda sentimentele, exact cum fac jucătorii experimentati pentru ca adversarii să nu ghicească ce cărti au în mână.
Venus retrogradă poartă în sine, constient sau nu, o sete enormă de dragoste, dublată de o sensibilitate emotională dureroasă. De aici inhibitiile individului cu această pozitie natală, teama de inadecvare, frica de a nu se implica pentru ca apoi să fie părăsit sau dezamăgit, sau, în alte situatii, posesivitatea ori gelozia. De aici imposibilitatea de a-si declara sentimentele, de a le verbaliza. Este genul care, în rarele ocazii când doreste să-si arate dragostea, preferă să o facă prin gesturi, decât prin cuvinte. Si chiar si aceste gesturi sunt, de multe ori, destul de stângace sau reticente...
Dar Venus retrogradă nu are dificultăti doar în a-si dărui iubirea, ci si în a o primi. Manifestările amoroase din partea celuilalt o pot face să intre în alertă, să se retragă în sine, sau să scoată tepii, precum ariciul.
Altă tendintă este aceea de a conditiona actul iubirii, de a încerca prin această atitudine să testeze limitele, să-si "încerce" partenerul. Genul "ia să vedem, dacă fac asta, o să mă mai iubesti?".
În altă ordine de idei, Venus retrogradă este un indiciu de mare subiectivism, atât în relatiile afective, cât si în cele sociale. Face doar ce doreste, nu-i convine să dea socoteală si se simte constrânsă, stânjenită sau derutată în prezenta unui partener sau a unei societăti despre care stie că asteaptă de la ea să se comporte într-un anume fel.
Mai există cazuri în care Venus retrogradă are idealuri înalte în dragoste sau impune partenerului/partenerei standarde atât de înalte încât cu greu pot fi atinse. E ca si când posesorul unei astfel de configuratii si-ar construi în mod voit filtre si bariere care să-l ferească de iubire si de frământările sau rănile pe care i le-ar putea aduce iubirea.
În fine, există si cazurile în care Venus retrogradă aduce renuntarea la iubirea laică sau sublimarea ei în iubire divină - atunci avem de-a face cu mari mistici sau asceti precum Sf. Teresa d'Avila, Annie Bessant sau Meher Baba. Sau, de ce nu, ca Muhammad Ali (fostul campion de box Cassius Clay), care a trecut la mahomedanism, devenind un credincios fervent.
Bărbatii cu Venus retrogradă au o sensibilitate afectivă foarte ascutită. În lipsa unei vieti de cuplu satisfăcătoare, această sensibilitate îsi poate găsi o compensare cel putin multumitoare, dacă nu chiar de exceptie, în spiritualitate, literatură sau artă.
Se pare că, din contră, atunci când aceasta sensibilitate nu-si găseste un mod armonios, venusian, de exprimare, frustrările emotionale pot să ia forme periculoase, defulând într-un destin tragic, dar care aduce tragedie si celor din jur. Exemple celebre ar fi Hitler, Ceausescu, David Koresh (liderul sectei davidienilor, mort împreuna cu 90 de adepti în 1993 în Waco, Texas) sau Ted Bundy (violator si criminal în serie).
Femeile cu Venus retrogradă sunt deseori independente, nesupuse, sfidătoare. Unele sunt curajoase, adevărate deschizătoare de drumuri. Cel mai adesea refuză conditia de femeie asa cum e ea văzută traditional - conditia de sotie sau de mamă, sau de parteneră blândă si diplomată. Pe de altă parte, parcă niciodată nu sunt suficient de feminine - oricât de frumoase ar fi, au ceva dur în ele. Ceva aspru care riscă să îndepărteze bărbatii.
În harta unei femei, Venus retrogradă este o indicatie aproape certă de singurătate afectivă, de neîmplinire sau frustrare emotională. Asta se poate traduce prin celibat, divorturi succesive, căsnicie nefericită sau văduvie. Majoritatea trebuie să facă la un moment dat în viată o alegere importantă în plan afectiv. Renuntarea si sacrificiul sunt mult mai frecvente la femei decât la bărbatii cu Venus retrogradă.
Celebrităti cu Venus retrogradă la nastere: Jodie Foster (mereu singură, mamă a doi copii despre care nimeni n-a reusit să afle cine le este tatăl), Kate Moss, Alicia Witt, Kate Bates, Cybill Shepherd, Renée Zellweger, Peta Wilson - Nikita, Amelie Nothomb, Sayako - nefericita printesă a Japoniei, Courtney Love (văduva lui Kurt Cobain), Mia Farina (sora lui Joan Baez, de asemeni o muziciană cunoscută, al cărei sot ei a murit foarte tânăr într-un accident de motocicletă), Jeni Acterian (născută în 1916, licentiată a Facultătii de filozofie si a Conservatorului de Artă dramatică - vezi "Jurnalul unei fiinte greu de multumit", Ed.Humanitas, în care vorbeste despre Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu, Emil Botta, Cella Delavrancea, etc., dar si despre chinuitoarele ei frământări spirituale si sufletesti), Augusta Dumitrascu, Christine Keeler (spioană si prostituată - dezvăluirile privind triunghiul amoros în care a fost implicată cu Ministrul de Război al Marii Britanii, John Profumo, si cu spionul sovietic Eugene Ivanov, au dus la căderea guvernului britanic la începutul anilor '60), Ceausescu, Hitler, David Koresh, Ted Bundy, Mircea Cărtărescu, Dan Brown, Pedro Almodovar, Charles Chaplin, Tom Hanks, Jack Nicholson, Julio Iglesias, Jose Careras, sau pictorii Amedeo Modigliani si Wassily Kandinsky.

MERCUR RETROGRAD

Cu excepţia Soarelui şi a Lunii, a căror mişcare pe zodiacul tropic se derulează permanent în acelaşi sens, celelalte planete au şi perioade de mişcare retrogradă. Nu este o mişcare reală, ci una aparentă pe zodiac, din cauza faptului că planetele, deşi se rotesc în jurul Soarelui, continuându-şi mersul înainte pe orbita lor, în sens zodiacal, sunt observate de pe pământ dintr-un punct de observare aflat el însuşi într-o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui. De aceea, uneori planetele par să se mişte îndărăt pe zodiac, pentru durate mai mici decât cele în care sunt văzute în mişcarea directă.

În astrologie, mişcarea retrogradă a planetelor este interpretată în diverse moduri. Interpretarea tradiţională a mişcării retrograde, folosită mai ales în astrologia orară şi elecţională, a fost în general una negativă. Se considera că planetele retrograde au efecte perturbatoare, distructive sau cel mult neutre faţă de influenţele pozitive ale aceloraşi planete aflate în mişcare directă.

Dintre toate planetele, cele mai frecvente perioade de mişcare retrogradă le are Mercur, planeta cea mai apropiată de Soare, şi cum trăim într-o epocă a gândirii, informaţiei şi comunicării, aspecte guvernate tradiţional de Mercur, aceste perioade par să aibă o influenţă foarte directă asupra vieţii sociale şi individuale. Participând în diverse grupuri de discuţii astrologice, atât româneşti cât şi internaţionale, am fost intrigat de importanţa care i se dă lui Mercur Retrograd. Pe seama lui sunt puse, în general, toate nereuşitele în comunicare, toate ideile false, toate eşecurile comerciale sau dificultăţile legate de aspectele guvernate de Mercur. Practic, s-a creat o adevărată modă să se dea vina pe Mercur Retrograd, şi am fost cel mai surprins auzind oameni care nu aveau decât cunoştinţe relativ vagi de astrologie, cum îşi justificau diverse eşecuri sau tensiuni intelectuale curente prin influenţa lui Mercur Retrograd, deşi de câteva zile Mercur era deja direct... Iar astrologi cu experienţă şi-au făcut un obicei din a preveni lumea asupra efectelor nefaste pe care le va avea Mercur Retrograd, când i se apropie vremea.

Cine se teme, totuşi, de Mercur Retrograd? În astrologia karmică, un domeniu de studiu de origine orientală, care a venit în ultimele secole să completeze astrologia tradiţională occidentală, planetele retrograde ilustrează lecţii sau misiuni care continuă dintr-o altă încarnare. Mercur Retrograd, în particular, reprezintă o lecţie legată de gândire şi comunicare. Nativii cu Mercur Retrograd sunt cei care au nevoie, în viaţa actuală, să-şi pună ordine în gândire, să se obişnuiască să opereze cu idei clare, să îşi organizeze proiectele şi programul de activitate pe baze cât mai raţionale şi coerente, să-şi respecte propriile raţionamente şi decizii, să fie sinceri cu ei înşişi şi în comunicarea sau schimburile cu alţii. Aceşti oameni, având un Mercur Retrograd în tema natală, vor fi puşi mai clar în situaţii în care trebuie să rezolve aceste probleme în perioadele din viaţa lor când Mercur devine Retrograd.

Dar toţi oamenii pot resimţi apăsarea lui Mercur Retrograd, indiferent că îl au în tema natală sau nu, iar acesta este pentru toţi un semn că ei au de rezolvat, în propria lor viaţă şi fiinţă, probleme legate de comunicare, gândire, sistematizarea ideilor, schimburi cu alţii, călătorii etc. Numai că această apăsare nu va conduce la teamă decât atunci când lecţiile respective nu sunt conştientizate, fiindcă teama nu poate apare decât din ignorarea cauzelor ei.

În aceste condiţii, dacă ţi-e teamă de Mercur Retrograd, este cazul să-ţi pui mintea la treabă, să-ţi faci ordine în idei şi să fii sincer cu tine însuţi şi cu ceilalţi în tot ceea ce gândeşti, spui şi faci. Mercur Retrograd nu are scopul să inspire teamă nimănui, dar fiindcă trăim într-o perioadă în care afluxul de informaţie este maxim, rolul unei gândiri limpezi şi ordonate devine foarte important. Presaţi de obligaţiile cotidiene, mulţi oameni nu-şi acordă răgazul de a-şi limpezi ideile, proiectele, stilul de gândire, şi preferă adesea să se folosească de idei prefabricate, copiate de la alţii, preluate din presă sau din cărţi, frecvent în dezacord cu propria lor gândire, dar acceptând compromisul fiindcă nu au timp să cugete ei înşişi ca să afle răspunsurile juste. Aşa se explică de ce Mercur Retrograd a ajuns să fie un fel de sperietoare a astrologului modern, iar de la el, şi a celor care îl ascultă.

Dar nu de justificări avem nevoie, ci de soluţii, iar rolul primordial al astrologiei este acela să ne ajute să găsim soluţii, în mod creativ, atrăgându-ne atenţia asupra cauzelor lucrurilor. După cum vedem, soluţiile nu pot fi date ca reţete, ele sunt la îndemâna fiecăruia şi pot fi găsite printr-o gândire clară, ordonată, printr-o limpezire a ideilor, adică exact prin depăşirea stadiului în care ne temem de Mercur Retrograd. Unii fac asta scriind în jurnal, expunându-şi ideile şi ordonându-le, treptat, până când viziunea lor devine coerentă şi funcţională. Alţii o fac învăţând să se asculte când vorbesc, astfel încât să poată realiza inadvertenţele dintre ceea ce spun şi ceea ce gândesc, şi de aici învăţând să se exprime mereu cu toată sinceritatea. Este vorba de soluţii care ţin de atitudini mentale, de atenţia faţă de propriile procese intelectuale, într-adevăr lucruri care nu se învaţă în şcolile de azi, dar devin tot mai necesare.

Toţi oamenii gândesc, dar gândirea este un instrument pe care, deşi îl folosim şi-l preţuim de milenii, abia acum începem să învăţăm să-l folosim.

duminică, 20 februarie 2011

Problemele lui Marte retrograd


Marte retrogradează o dată la circa 2,13 ani si rămâne retrograd circa 60-80 de zile. Iată, alături, perioadele cu Marte retrograd din intervalul 1941-1988.

Marte retrograd în horoscopul natal ridică anumite probleme. Tot ceea ce reprezintă el este frânat, contrariat, deturnat. Energia nu se manifestă firesc, tinde să fie reprimată, generând tensiuni interioare, frustrări sau, invers, răbufniri distructive. Chiar dacă dinafară individul pare calm si pasnic, interiorul lui este foarte frământat. Actiunea nu e prea bine coordonată si din acest motiv cei ce au Marte retrograd în tema natală rar se pot realiza si numai dacă au în horoscopul personal puternice configuratii compensatoare. Unii sunt pasivi, lipsiti de initiativă si combativitate, altii manifestă o agresivitate dezordonată. În unele cazuri, întâlnim asa-numita "agresiune pasivă", atitudine complicată de care subiectii nu sunt constienti, si prin care reusesc să fie (într-un mod foarte contrariant), ofensivi si defensivi în acelasi timp.

Bărbatii cu Marte retrograd sunt frecvent implicati în accidente, încurcături cu politia, lupte, violente si pot suferi de perturbări ale sexualitătii. În unele cazuri si coroborat cu alti factori din tema natală, Marte retrograd poate anunta o moarte prematură sau violentă.

Femeile cu Marte retrograd îsi găsesc cu greu un partener stabil, se mărită anevoie si au rareori o viată de cuplu normală. Multe sunt frigide sau au o problemă psihologică ce le împiedică să se raporteze firesc la principiul masculin. Pot exterioriza aceste probleme atrăgând parteneri cu frustrări sexuale sau care sunt în căutarea propriei identităti sau a propriei masculinităti. Altele se simt datoare să intre în competitie cu bărbatii, să lupte împotriva lor. Se presupune că foarte putine femei cu Marte retrograd iubesc cu adevărat bărbatii în adâncul sufletului lor, iar dacă unele par să-i ridice pe un piedestal, aceasta nu e decât o reactie inconstientă de camuflare a adevăratelor sentimente.

O serie din neajunsurile lui Marte retrograd ar putea fi remediate dacă posesorii unei astfel de pozitii ar vrea să-si recunoască problemele. Din păcate, aproape niciodată nu si le recunosc...

Cu toate astea, activitătile creativ-artistice, preocupările spirituale, altruismul si implicarea în actiuni umanitare par a fi o supapă benefică, ce compensează în mare parte acest plasament delicat.

Celebrităti cu Marte retrograd la nastere: Stephanie de Monaco, Thora Birch, Chelsea Clinton, Cybill Shepherd, Ana Aslan, Elena Cârstea, Silvia Dumitriu, David Copperfield, Kurt Cobain, John John Kennedy, Brandon Lee, Goran Bregovic, Eminescu, Nichita Stănescu, Caragiale, Ceausescu, Cristian Tudor Popescu, Costi Ionită, Alexandru Bolgiu.

SEMNIFICATII INEDITE ALE LUNII PLASATE ÎN SEMNE


Fiecare dintre planetele (sau astrii) ce se utilizeazã curent în astrologie prezintã o multitudine de semnificatii. Luna nu face nici ea exceptie, simbolismul sãu fiind deosebit de complex. În afarã de interpretãrile uzuale ale Lunii (imaginatie, sensibilitate, subconstient, maternitate, trecut, emotii, etc.), acest satelit al Terrei si luminãtor al noptii ne oferã indicatii si asupra posibilitãtilor de a atinge popularitatea (sau, la o scarã mai mare, chiar celebritatea), despre un domeniu marcat de instabilitate în viata noastrã, despre atitudinea fatã de femei, despre spiritul gregar (tendinta de a copia fãrã discernãmânt atitudinile si comportamentele celorlalti) sau atitudinea fatã de psihologie. Sã dezvoltãm asadar aceste aspecte ale Lunii.

LUNA ÎN BERBEC: persoana manifestã o nesigurantã în luarea deciziilor, vointa sa fiind destul de oscilantã, de instabilã. Poate obtine popularitate printr-o activitate sportivã, industrialã sau militarã. Sunt posibile serioase conflicte cu femeile, din cauza unui spirit de competitie dezvoltat (imprimat în subconstient). Aceastã persoanã poate actiona într-o anumitã directie doar pentru cã asa face toatã lumea. Simtul psihologic al persoanei este slab (dar încearcã sã perceapã punctele nevralgice ale concurentilor sãi).

LUNA ÎN TAUR: indicã o anumitã instabilitate în plan material (stabilitatea materialã oferã persoanei sigurantã la nivel emotional). Fiinta poate obtine popularitate printr-o afacere, prin activitãti artistice (muzicã, arte plastice, creatie vestimentarã) sau prin diverse preocupãri ori activitãti financiar-bancare. Relatiile cu femeile sunt calme, armonioase, iar atitudinea fatã de un anume curent sau modã este de acceptare pasivã (pentru a fi în rând cu lumea). Persoana are aptitudini psihologice si este receptivã la orice posibilitãti de câstig material. Dacã Luna în Berbec intuieste când sã actioneze, când sã se afirme, Luna în Taur intuieste când sã facã tranzactii financiare de succes.

LUNA ÎN GEMENI: indicã o persoanã cu o anumitã labilitate mentalã (gânduri împrãstiate, idei usor haotice), instabilitatea fluxului gândirii aducând probleme de concentrare. Fiinta poate deveni un scriitor faimos si poate avea o exprimare sensibilã, afectuoasã, reusind sã creioneze imagini foarte vii prin cuvintele sale. Poate deveni adeptul unui anumit curent intelectual si are o atitudine deschisã si comunicativã fatã de femei. Intuitia persoanei se manifestã în plan intelectual, iar psihologia este apreciatã din punct de vedere comunicational.

LUNA ÎN RAC: indicã o persoanã ce poate beneficia de o mare popularitate (sau chiar faimã), cu puternice calitãti psihologice, dar si cu o situatie familialã (chiar locativã) uneori incertã, instabilã, nesigurã. Persoana este adepta modei retro, admirând tot ceea ce o proiecteazã în trecut (romane istorice, filme istorice, muzee, colectii, anale, cronici, etc.). Nativul în cauzã poate exprima la superlativ valorile si caracteristicile feminine, având o mare deschidere fatã de femei. Intuitia este puternicã si se manifestã prin premonitii, presentimente, "simtiri" intense.

LUNA ÎN LEU: fiinta respectivã oscileazã în ceea ce priveste asumarea unor decizii, vointa sa pendulând adesea. Admirã femeile puternice, dominatoare, strãlucitoare, care manifestã un talent aparte, având cu acestea raporturi de fortã (dominare sau subordonare). Persoana are posibilitãti de a obtine faima, dar, mai ales o cautã cu îndârjire, pentru a fi mereu în centrul atentiei. Nativul vrea sã iasã în evidentã, pentru a atrage atentia celorlalti si stie ce sã le arate (imaginea fiind aici esentialã) pentru a le capta interesul. Simtul psihologic este slab, persoana fiind fie teatralã (sau ipocritã), fie declarându-si intentiile în mod direct, brutal. Creativitatea persoanei este inconstantã, alternând perioadele de inspiratie cu cele de platitudine.

LUNA ÎN FECIOARÃ: acest nativ are oscilatii în plan profesional si manifestã un deosebit simt critic fatã de persoanele de sex feminin. Fiinta poate fi faimoasã în activitatea profesionalã, în elaborarea unor regimuri alimentare, sau în aplicarea unei forme de medicinã (clasicã sau neconventionalã). Psihologia este privitã cu discernãmânt si valorizatã corect, practic. Luna în Leu aduce multã inspiratie, ce se manifestã dinamic, intens, arzãtor, în timp ce Luna în Fecioarã aduce o cenzurare mentalã a inspiratiilor, intuitiilor, sensibilitãtii si teama de a fi mai altfel decât ceilalti.

LUNA ÎN BALANTÃ: nativul respectiv manifestã inconsecventã si oscilatii în relatia de cuplu dar si în viata socialã (desi acesta le idealizeazã pe ambele). Fiinta în cauzã dã dovadã de amabilitate, tolerantã si întelegere fatã de femei, manifestând chiar cordialitate. Simtul psihologic se manifestã printr-o mare dozã de diplomatie. Persoana este dependentã de ceilalti, motiv pentru care îi imitã sau le acceptã pasiv initiativele. Aceastã persoanã poate obtine popularitate în plan artistic, juridic, si poate avea o inspiratie rafinatã, elevatã. Apreciazã foarte mult armonia emotionalã în viata de familie.

LUNA ÎN SCORPION: în ciuda pozitiei debile a Lunii, nativul poate avea o anumitã charismã, un magnetism erotic deosebit, o senzualitate intensã. Simtul psihologic este puternic dezvoltat (percepe mistere si abisuri din psihicul celorlalti oameni), iar relatiile cu femeile pot fi mai mult sau mai putin tensionate. Pot apare oscilatii în manifestarea propriei sexualitãti, iar inspiratia este orientatã cãtre domenii oculte, abisale. Sexualitatea, misterele, stiintele secrete, practica psihanalizei - toate acestea pot aduce popularitate nativului respectiv.

LUNA ÎN SÃGETÃTOR: ne indicã manifestarea generoasã a inspiratiei la acest nativ, care poate deveni celebru prin activitãti sportive, juridice, spirituale, religioase, prin cãlãtorii sau excursii în tãri strãine. Persoana nu are abilitãti psihologice, trecând direct la subiectul ce o intereseazã. Relatiile cu femeile sunt pline de optimism si întelegere, de generozitate si expansivitate. Fiinta are oscilatii în alegerea unei filosofii de viatã sau a unei cãi de evolutie spiritualã.

LUNA ÎN CAPRICORN: din cauza pozitiei nefavorabile a Lunii, inspiratia, simtul psihologic, intuitia sunt reprimate sau inhibate. Relatiile cu celelalte femei sunt în acest caz austere, rigide, formale, lipsite de profunzime. Persoana poate dobândi faimã în plan profesional, social, dar cariera sa va înregistra multe oscilatii. Nativul este în general de un conformism rigid.

LUNA ÎN VÃRSÃTOR: aceastã pozitie conferã o intuitie si o inspiratie explozive, orientate cãtre domenii noi, revolutionare. Fiinta este nonconformistã si are relatii fraterne, amicale cu femeile. Dacã Luna în Scorpion aduce interes pentru psihologia abisalã, Luna în Vãrsãtor conduce cãtre psihologia transpersonalã. Fiinta poate deveni un astrolog, un inginer, un regizor sau un astronom celebru. Persoana în cauzã oscileazã în atitudinea sa fatã de cunoastere.

LUNA ÎN PESTI: aceastã fiintã poate avea inspiratii sau trãiri mistice, parapsihice, se poate considera un "ales divin". Atitudinea sa fatã de femei va fi miloasã, compasivã, îngãduitoare. În raport cu psihologia, persoana poate avea o orientare mai curând religioasã, confuzã sau dogmaticã. Fiinta poate deveni un artist, un vindecãtor sau mistic faimos (preot, cãlugãr, teolog). Credinta religioasã a persoanei va fi relativ oscilantã.

Asa cum indicã si ideograma sa, Luna reprezintã o cupã sau un rezervor gol, ce este însetatã de:

decizii, dinamism, curaj, fortã - în Berbec;

stabilitate, valori concrete, inspiratii artistice, posesiuni - în Taur;

idei, gânduri, informatii, miscare - în Gemeni;

emotii, imaginatie, romantism, tandrete - în Rac;

vointã, creativitate, talent, strãlucire - în Leu;

discernãmânt, precizie, puritate, devotament - în Fecioarã;

rafinament, sociabilitate, elegantã, simtul dreptãtii - în Balantã;

senzualitate, mister, profunzime, nevoie de transformare - în Scorpion;

optimism, independentã, expansivitate, generozitate, întelegere - în Sãgetãtor;

rigoare, pragmatism, perseverentã, întelepciune, detasare - în Capricorn;

originalitate, cunoastere, nonconformism, excentricitate - în Vãrsãtor;

misticism, credintã, compasiune, secret, subtilitate - în Pesti.

Luna ne asteaptã asadar în permanentã sã îi aflãm misterele.

SEMNIFICATIILE LUNII ÎN ASTROLOGIA KARMICÃ

(articol scris de Sorin Bratoveanu)

De obicei, în astrologia karmica se acordã o mare importantã (justificatã, de altfel) Nodurilor lunare, dar insuficientã atentie se acordã Lunii. În ce priveste semnificatia Nodurilor lunare, vom spune doar cã Nodul Nord lunar este corelat cu viitorul: nu doar cu restul de ani pe care-i avem de parcurs în viata prezentã, ci si cu vietile (reîncarnãrile) viitoare.

Într-o astrogramã natalã, analizatã din punct de vedere karmic, Luna (Atentie! Nu ne referim la Lilith sau Luna Neagrã) indicã dominanta emotionalã pe care am avut-o în vietile anterioare (cele mai recente), dar si anumite continuturi inconstiente semnificative ale nativului respectiv. Natura acestora poate fi determinatã, în linii mari, de pozitia în semn a Lunii, iar manifestarea armonioasã sau dizarmonioasã a acestor impregnãri profunde este indicatã de aspectele Lunii (aspectele benefice indicã manifestãri favorabile, aspectele negative indicã manifestari tensionate, dificile ale tendintelor inconstiente). Încercãm acum sã elucidãm aceste continuturi psihice profunde în functie de dispunerea Lunii în zodii.

1. Luna în Berbec - la nivel inconstient, acest nativ are o mare dozã de dinamism, combativitate, orgoliu, încredere în propriile forte, capacitate de a-i mobiliza pe cei din jur. Dacã Luna are aspecte negative, putem vorbi despre agresivitate subconstientã si porniri violente, tensiuni emotionale.

2. Luna în Taur - la nivel inconstient, persoana are o mare nevoie de sigurantã materialã, de stabilitate pe termen lung, de armonie, de manifestãri estetice, artistice în preajma sa sau la care sã participe. Aspectele tensionate ale Lunii pot aduce un materialism exacerbat, manifestat prin lãcomie, zgârcenie, obsesia acumulãrii si o posesivitate crescutã fatã de cei apropiati.

3. Luna în Gemeni - ne indicã un nativ ce pãstreazã anumite cunostinte acumulate în vietile precedente, la care acum poate avea sau nu acces. Persoana este foarte curioasã si tinde sã acumuleze si acum un volum uneori excesiv de date, cunostinte, combinate cu o mare nevoie de a comunica, de a relationa cu alti oameni. Dacã Luna are aspecte negative, nativul va acumula prea multe informatii, fãrã discernãmânt (asupra utilitãtii practice a informatiilor), fãrã a le întelege în mod real; va avea dificultãti în comunicare si în relatiile cu ceilalti.

4. Luna în Rac - indicã o persoanã care ascunde în inconstient tendinte materne, protectoare, dorinta de a avea o familie, o dozã mare de romantism, sensibilitate, multã nostalgie si o nevoie de protectie. Aspectele negative primite de Lunã ne aratã o anumitã irascibilitate sau nervozitate, dependentã excesivã de cei apropiati, multã pasivitate si tendinta de a trãi prea mult în trecut (amintiri, evocãri, reminiscente).

5. Luna în Leu - ne indicã o persoanã care este impregnatã la nivel profund, inconstient, cu o mare dozã de fortã, curaj, aptitudini de lider, pasionalitate, nevoie de a iubi intens si creativitate artisticã. Dacã Luna are aspecte nefavorabile, nativul va manifesta violentã emotionalã, porniri tiranice, încãpãtânare, tendinte colerice, dorinta de a strãluci întotdeauna, izvorâtã din arogantã, din egocentrism.

6. Luna în Fecioarã - ne aratã un nativ ce ascunde în fiinta sa o dozã semnificativã de pragmatism si eficientã, combinate cu tendinte analitice, simt critic, nevoie de puritate si de a-i servi pe ceilalti oameni. Aspectele negative pot aduce persoanei un simt critic exacerbat si distructiv, porniri materialiste excesive, scepticism, tendinte obsesive, maniacale, ipohondrie.

7. Luna în Balantã - indicã o fiintã ce are în inconstientul sãu multã sociabilitate, gusturi rafinate, simt estetic sau artistic, nevoie de dreptate, armonie interioarã, curiozitate, nevoie de relatii (mai ales relatii de cuplu). Aspectele negative primite de Lunã genereazã o dependentã exageratã de relatii, pasivitate crescutã sau indolentã, neîncredere în propria fiintã, obsesia spiritului justitiar, nervozitate si porniri conflictuale.

8. Luna în Scorpion - indicã o fiintã ce ascunde în inconstient o mare senzualitate, o sete de transformare, o mare dozã de mister personal, multe dorinte, mai ales erotice, o nevoie de a revolutiona totul, multã profunzime. Aspectele negative ale Lunii vor genera porniri distructive puternice, obsesii sexuale puternice sau o înclinatie cãtre perversiuni sexuale, secretomanie, atractie mãritã pentru ocultism, vrãjitorie, magie (eventual magie neagrã, pentru a-si satisface dorintele frustrate).

9. Luna în Sãgetãtor - ne aratã o fiintã ce are în inconstientul sãu multã generozitate, optimism, expansivitate, nevoie de a realiza cãlãtorii lungi, bunã capacitate de întelegere, aspiratie spiritualã. Si aici aspectele negative pot genera înclinatie cãtre excese variate, instabilitate, porniri agresive, spirit aventurier, o anumitã lãcomie sau megalomanie, atasament excesiv fatã de o anumitã religie sau filozofie (fanatism).

10. Luna în Capricorn - ne indicã o fiintã ce este impregnatã la nivel inconstient de simt practic, rãbdare, eficientã, inteligentã aplicativã, întelepciune, o anumitã profunzime, ambitie. Aspectele negative aduse Lunii de alte planete aduc nativului o sete obsesivã de putere, încãpãtânare, materialism exacerbat, tendintã de a se folosi de cei din jur la modul egoist, rigiditate, conservatorism excesiv.

11. Luna în Vãrsãtor - aratã cã nativul este impregnat la nivel inconstient de spirit fratern, sete de cunoastere, atractie cãtre ocultism, parapsihologie, interes pentru grupuri, organizatii, pentru probleme globale, pentru tehnologia de ultimã orã, nevoia de relatii, de comunicare. Aspectele negative primite de Lunã pot aduce unele tulburãri psihice, înclinatie cãtre haos si rebeliune, logoree, dependentã de prieteni, de relatii, idealism fantasmagoric, utopic, instabilitate emotionalã.

12. Luna în Pesti - indicã o fiintã impregnatã la nivel inconstient de credinta în divin, capacitate de dãruire si sacrificiu, simt artistic, imaginatie amplã, inspiratie, intuitie, interes pentru misticism, ezoterism, compasiune, profunzime. Aspectele negative primite de Lunã aduc nativului iresponsabilitate, tendinta de a fugi de realitate, confuzie interioarã, imaginatie excesivã si necontrolatã, nesigurantã interioarã, înclinatie cãtre iluzionare si credulitate, atractie cãtre intoxicante (alcool, droguri).

Semnificatia karmicã a Lunii este mai amplã, nerezumându-se doar la aceastã elucidare a impregnãrilor inconstiente. Este necesar sã vedem si pozitia relativã a Lunii în raport cu celelalte planete.

continuare

Luna este guvernatoarea zodiei Racului, ceea ce explică legătura sa cu trecutul, înclinatia către nostalgie, memoria stărilor emotionale. Tendinta Racului si, implicit, a Lunii de a regresa în trecut nu se opreste însă la perioada tineretii, adolescentei sau copilăriei (psihologii moderni caută în evenimentele deosebite ale copilăriei, mai ales în cele nefericite, cauzele complexelor sau sechelelor emotionale ale adultului), ci merge mai departe în sensul invers al curgerii timpului, spre vietile anterioare (în acestea s-au generat de fapt cauzele dificultătilor sau succeselor din existenta prezentă).

Pentru a întelege mai bine, dar la modul global, conjuncturile sau climatul de ansamblu al câtorva vieti anterioare, dar si directiile de urmat în viata prezentă, vom examina planetele ce încadrează Luna. Planeta aflata înaintea Lunii (în sensul de miscare a planetelor pe cercul zodiacal) este cea care ne oferă informatii despre vietile anterioare ale nativului. Planeta aflată după Lună ne oferă informatii despre orientarea de ansamblu pe care nativul ar trebui să o aibă în viata actuală (ca si Nodul Nord lunar; uneori planeta de după Lună coincide cu planeta guvernatoare a Nodului Nord lunar, numită si Regent Karmic Nord, iar planeta dinaintea Lunii coincide cu Regentul Karmic Sud, desi aceste pozitii si demnităti pot fi si inversate). Iată cum putem întelege aceste elemente.


Soare înaintea Lunii - ne arată că nativul a avut vieti anterioare marcate de strălucire, creativitate, dinamism. Fiinta a putut trăi la curti regale sau în familii nobiliare, putând juca un rol de lider, de artist, dar a putut dezvolta si unele tendinte negative (arogantă, tendinte tiranice, impulsivitate, infantilism).

Mercur înaintea Lunii - indică vieti anterioare în care nativul a trăit în medii culte, intelectuale, în care si-a putut manifesta inteligenta si a asimilat numeroase informatii. Persoana a fost un scriitor, un purtător de cuvânt, un savant, dar a dezvoltat si tendinte mercuriene negative (superficialitate, instabilitate, înclinatie către escrocherie, ipocrizie).

Venus înaintea Lunii - indică vieti anterioare pline de rafinament, gratie si preocupări artistice. Nativul a avut o viată socială amplă si s-a preocupat suficient de aspectele material-financiare ale vietii. Fiinta a putut acumula si unele caracteristici negative de personalitate (indolentă, lăcomie, dependentă excesivă).

Marte înaintea Lunii - ne arată o fiintă care a avut existente anterioare trăite în medii militare, în conjuncturi războinice, în conditii dure, extrem de dificile. Nativul a putut fi un militar de carieră, un luptător, un lider semnificativ, dar a putut dezvolta si unele defecte (înclinatie către violentă, agresivitate, porniri distructive, intolerantă).

Jupiter înaintea Lunii - arată că nativul a avut vieti anterioare trăite în medii spirituale, religioase sau chiar universitare. Persoana a putut fi un profesor, un preot, un filozof absorbit în abstractiuni metafizice, un călător (sau un aventurier). Fiinta a putut dezvolta tendinte jupiteriene negative (lăcomie sau înclinatie către excese, lăudărosenie, optimism nerealist).

Saturn înaintea Lunii - indicăa existente precedente trăite în medii austere (sărăcie, restrictii, limitări de ordin material, social, politic sau religios), care au lăsat fiintei la nivel inconstient o amprentă de melancolie si pesimism. Uneori este vorba despre un fost lider (politician), un savant, un întelept ce a trăit în asceză; persistenta unor defecte este posibilă (rigiditate, încăpătânare, duritate, răceală, etc.).

Uranus înaintea Lunii - indică vieti precedente trăite în cadrul unor grupuri, organizatii, în contextul unor mari frământări sociale, eventual de natură revolutionară. Nativul a putut fi un astrolog, un savant nonconformist, un aventurier ce îndrăgea spatiul si libertatea. A putut dezvolta si unele defecte (excentricitate, înclinatie către haos, anarhie, rebeliune, etc.).

Neptun înaintea Lunii - indică existente anterioare trăite în medii mistice, în izolare (mânăstiri, temple, insule pustii) sau cu preocupări pentru magie, ezoterism, ocultism, plante si procedee vindecătoare, în spitale sau alte asezări medicale. Fiinta este un fost călugăr, magician sau vindecător (dar a putut dezvolta si tendinte gen: înclinatie către trădare, năuceală, masochism, instabilitate).

Pluton înaintea Lunii - indică vieti anterioare în care fiinta s-a înconjurat de un mister profund, datorită preocupărilor sale misterioase (vrăjitorie, alchimie, studierea otrăvurilor mortale, sexualitatea magică, etc.). Nativul a putut fi un călău, un magician, un bărbier-chirurg, un alchimist (uneori a dezvoltat tendinte negative: violentă abisală, înclinatie către răzbunare, obsesii sexuale, etc.).

Este evident că pozitia planetei dinaintea Lunii (favorabilă: domiciliu, exaltare, sau nefavorabilă: exil, cădere) si aspectele pe care le realizează (benefice sau malefice) vor influenta interpretarea acesteia din punct de vedere karmic.

Planeta de după Lună

Soare după Lună - arată că fiinta trebuie să se orienteze în viata prezentă către afirmare, punerea în valoare a propriei personalităti, strălucire, creativitate, către asumarea unei pozitii de lider sau conducător.

Mercur după Lună - arată că nativul trebuie să se orienteze în viata actuală către comunicare, cultivarea amplă a capacitătilor mentale (inteligentă, logică, ratiune, deductie, capacitate de analiză) si deschiderea fată de alti oameni (găsirea unui anturaj).

Venus după Lună - arată ca fiinta trebuie să se orienteze în prezenta existentă către viata socială, domeniul artistic, preocupări material-financiare si către cultivarea cât mai plenară a iubirii.

Marte după Lună - arată că nativul trebuie să se orienteze în viata actuală către cultivarea si manifestarea dinamismului, combativitătii, vointei, initiativei si spiritului de competitie, a capacitătilor de lider (manifestate, de exemplu, printr-o carieră militară sau sportivă).

Jupiter după Lună - arată că fiinta trebuie să se orienteze în viata prezentă către cultivarea unei întelegeri profunde, în contextul realizării unor studii superioare (si a urmării unei cariere universitare, academice), a unor activităti în plan religios, spiritual, juridic sau în realizarea unor călătorii în tări străine.

Saturn după Lună - arată că fiinta trebuie să se orienteze în viata actuală către realizarea unei cariere importante (în plan profesional, administrativ sau politic), către dobândirea întelepciunii, răbdării, profunzimii, către asumarea unei posturi de lider.

Uranus după Lună - arată că fiinta trebuie să se orienteze în prezenta existentă către cunoastere si manifestarea armonioasă a nonconformismului, prieteniei, nevoii de comunicare în cadrul unor grupuri, interesului pentru ocultism (mai ales astrologie) si domeniul stiintific.

Neptun după Lună - arată că nativul trebuie să se orienteze în prezenta viată către cultivarea si manifestarea armonioasă a credintei, iubirii christice, capacitătii de dăruire si sacrificiu, compasiunii, aptitudinilor vindecătoare si a preocupărilor pentru ezoterism si ocultism.

Pluton după Lună - arată că nativul trebuie să se orienteze în prezenta existentă către o transformare profundă (în domeniul indicat de casa unde se situează Pluton), către reformularea propriilor convingeri, către cultivarea misterului si primirea unor initieri cu rol benefic în evolutia spirituală personală, către trăirea plenară a sexualitătii.

Desigur, si în cazul planetei de după Lună este important să analizăm pozitia în semn, în casă si aspectele, elemente care ne oferă informatii suplimentare pentru o interpretare karmică.

Fazele Lunii


Câteva consideraţii astrologice corelate cu revelaţii ale spiritualităţii hinduse

Ziua lunară la momentul naşterii. Deşi tradiţia a consacrat patru faze importante ale Lunii (Luna Nouă, Primul Pătrar, Luna Plină şi Ultimul Pătrar), astrologia esoterică şi iniţiatică vorbeşte despre mai multe faze importante, mergând până la a acorda fiecărei zi lunare câte o semnificaţie şi o influenţă asupra destinului uman. Astrologia lunară, de exemplu, consideră cu atât mai importante pentru femei aceste zile, deoarece fiecare dintre ele conferă femeilor diverse calităţi.

Dacă ne gândim că Luna a fost asociată din cele mai vechi timpuri cu cultul Marii Mame, al Marii Zeiţe Fertilizatoare, este uşor de presupus că fiecare dintre aceste ipostaze ale Lunii pot constitui tot atâtea chipuri ale acestei Zeiţe arhaice, care avea în grijă agricultura, vânătoarea, magia, plantele de leac, vegetaţia, căminul, naşterea, lactaţia - practic, tot ceea ce creşte, rodeşte, sporeşte şi exercită un farmec misterios. Din punctul de vedere al rasei umane, femeile ar fi tot atâtea chipuri ale Zeiţei, tot atâtea posibilităţi de manifestare a ei în planul terestru.

Iată de ce, în marile tradiţii spirituale, fiecare zi reprezintă câte o fază a Lunii şi, practic, câte un set de potenţialităţi divine, ziua lunară la momentul naşterii având o însemnătate specifică. Există, astfel, 15 „faze” pentru aspectul crescător al Lunii şi 15 „faze” pentru aspectul ei descrescător care, cel puţin până la un punct, par a fi asemănătoare. Ca deosebire generală, facem menţiunea că femeile născute între momentele de Lună Nouă şi Lună Plină rezonează mult mai profund cu energiile armoniei şi echilibrului, în vreme ce femeile născute între momentele de Lună Plină şi Lună Nouă rezonează mult mai intens cu energiile transformării. La prima categorie ar putea fi mai pronunţată influenţa venusiană, în vreme ce la a doua categorie ar putea fi mai vizibilă influenţa lunară.

Deducem aşadar cu uşurinţă că fiecare femeie vine cu anumite înzestrări în lumea fizică, înzestrări deosebit de puternice din momentul în care ea a devenit continentă. Transmutarea şi sublimarea potenţialului sexual îi conferă adevărate virtuţi de proveninţă divină, care o înnobilează şi care îi permit să beneficieze de daruri cu totul excepţionale. Iată care sunt acestea, conform unor vechi tradiţii spirituale hinduse:

Ziua 1 - Femeia are capacitatea de a le inspira celorlalţi dorinţe şi aspiraţii superioare, discernământ spiritual, detaşarea de pasiunile şi iluziile lumii materiale, iar iubitului său îi poate dărui, în fuziunea amoroasă, plenitudinea şi fericirea supremă.

Ziua 2 - Femeia deţine o charismă cu totul aparte şi este purtătoarea adevărurilor divine, pe care chiar are capacitatea de a le oferi celor care le merită; de asemenea, ea posedă şi forţa de a trezi spiritual fiinţele din preajma sa şi se manifestă ca un adevărat catalizator spiritual al mediului în care trăieşte sau lucrează.

Ziua 3 - Femeia răspândeşte o desăvârşită stare de armonie şi aduce cu sine prosperitate şi maturitate spirituală; în plus, este dotată cu puteri paranormale care îi conferă accesul la lumile subtile.

Ziua 4 - Femeia are capacitatea de a îndepărta influenţele malefice, de a exorciza, de a purifica mediul existenţei sale, şi chiar puterea de a elimina orice fel de otravă, inclusiv cea fizică.

Ziua 5 - Femeia prezintă o capacitate extraordinară de a se armoniza cu forţele naturii şi de a le stăpâni şi fizic, şi sufleteşte, şi mental.

Ziua 6 - Femeia se bucură de o protecţie divină extraordinară şi deţine un discernământ spiritual deosebit; are forţa de a distruge cruzimea şi agresiunea, inclusiv la nivel subtil.

Ziua 7 - Femeia este un instrument al Graţiei şi Voinţei lui Dumnezeu; ea se bucură de bunăstare, de desăvârşire spirituală şi are capacitatea de a-i salva pe cei din jur de la orice pericol.

Ziua 8 - Femeia are fascinaţie şi charismă cu totul excepţionale, precum şi capacitatea de a-I susţine pe ceilalţi, amplificându-le forţa de a învăţa şi de a înţelege, înţelepciunea, recunoaşterea socială, prosperitatea.

Ziua 9 - Femeia obţine cu uşurinţă orice cunoaştere esoterică, orice iniţiere spirituală, şi-şi sporeşte permanent armonia interioară şi frumuseţea.

Ziua 10 - Femeia are capacitatea de a controla energiile Timpului (ea se integrează întotdeauna perfect în timp în orice acţiune sau iniţiativă), precum şi capacitatea de a împlini aspiraţii şi idealuri spirituale.

Ziua 11 - Femeia este înzestrată cu puterea de a controla forţele naturii, de a exorciza, de a sublima energiile şi de a manifesta fericirea deplină.

Ziua 12 - Femeia cunoaşte succesul în toate acţiunile benefice, victoria în orice dificultate precum şi forme de fericire paradisiacă.

Ziua 13 - Femeia are capacitatea de a percepe, de a conştientiza şi de a se integra în orice ritm cosmic.

Ziua 14 - Femeia deţine cunoaşteri esoterice, capacitatea de a vindeca orice boală, precum şi posibilitatea de a-şi cunoaşte vieţile anterioare.

Ziua 15 - Femeia prezintă o rezonanţă particulară cu energiile lunare şi are capacitatea de a îndeplini dorinţele celor dragi, ajutându-I să se detaşeze de aspectele/dorinţele grosiere ale lumii extzerioare.

Fiecare femeie, în ziua fazei lunare natale, prezintă o predispoziţie deosebită de a rămâne însărcinată, motiv pentru care ar trebui să evite fuziunea amoroasă dacă ea nu are loc cu continenţă sexuală. Pe de altă parte, atunci când un cuplu vrea să conceapă un copil, ar fi indicat să consulte un astrolog pentru a evita existenţa planetelor retrograde la momentul concepţiei, şi anume (în ordine): Saturn, Mercur, Marte, Venus.

duminică, 9 mai 2010

Despre astrologie - sau "descifrarea tainelor ceresti"


(Din cartea "Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului" - de Danion Vasile)

"Fără contactul cu fiintele spirituale, nu ar exista nici o dezvăluire astrologică" [10;49].

- mărturia unui fost astrolog -

Una dintre ideile fundamentale ale cunoasterii neopăgâne este că omul nu trebuie să mai tină cont de vreo autoritate supremă, că trebuie să scape de povara unui Dumnezeu care supraveghează lumea si să îsi ia destinul în propriile mâini.

Cuvântul libertate este strigat astăzi cu putere de către diferite categorii de oameni si cu diferite scopuri, cel mai adesea exprimând libertatea omului de a călca în picioare traditiile de orice fel si de a urca pe soclu statuia unui impunător idol: libertatea de a fugi de Dumnezeu.


Autorii eretici fac o substitutie interesantă: în locul Dumnezeului care ocroteste creatia, ei asează o lege care guvernează lumea: legea ciclicitătii timpului. New-Age, Noua Eră, apare tocmai datorită acestei ciclicităti: intrăm, vrem sau nu, în Era Vărsătorului.


Supunerii fată de Dumnezeu i se preferă "supunerea" fată de influenta stelelor. Pretinsa libertate new-age-istă nu este altceva decât o robie fată de capriciile astrelor.


Dacă nimeni nu poate contesta o schimbare care apare pe bolta cerească, dacă nimeni nu are cum să nege o modificare observabilă astronomic, în schimb orice conexiune astrologică poate fi pusă la îndoială.


Pentru cei care cred în astrologie, în zodiac si în alte rătăciri asemănătoare, perspectiva ortodoxă asupra acestor probleme nu poate fi luată în considerare; sunt prea multe "dovezi" care contrazic viziunea Bisericii.


Pentru cei care sunt fii credinciosi ai Bisericii, nimic nu este mai important decât învătătura mântuitoare propovăduită de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si nimic nu este mai periculos decât lepădarea de această învătătură.


Oamenii trebuie să îsi pună următoarea întrebare: intrăm sau nu intrăm într-o Nouă Eră? Dacă intrăm, atunci conceptiile crestine trebuie ajustate astfel încât să nu con-trazică realitatea. Dacă nu intrăm, atunci trebuie să ne ferim cu toate puterile de înselarea care pe zi ce trece câstigă tot mai mult teren.


Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a învătat că avem de trăit o singură viată, în care suntem liberi să alegem binele sau răul si că, după moarte, ne asteaptă raiul sau iadul. Dacă noi vrem să credem că în viată suntem influentati de tot felul de configuratii planetare sau că ne vom mai reîncarna de câteva ori, nimeni nu ne stă împotrivă. Dar prin aceasta ne asumăm libertatea de a respinge învătătura lui Hristos.


Aproape oricine stie astăzi să răspundă la întrebarea: ce este astrologia? Majoritatea dictionarelor prezintă astrologia ca fiind stiinta ce se ocupă de studierea influentelor astrelor asupra vietii omenesti si asupra destinului universului. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat să facă o legătură între ceea ce vedeau pe cer si ceea ce li se întâmpla în viata de zi cu zi. Cercetările istorice atestă faptul că practicarea astrologiei avea o largă răspândire la popoarele păgâne: în Babilon, în Egipt, în Grecia si în Imperiul Roman, în India, în Persia, în China si Japonia. Această răspândire pe un teritoriu atât de întins justifică într-un fel amploarea revenirii practicilor astrologice în vremurile noastre. Astrologia este una din usile prin care credintele păgâne intră în fortă în societatea contemporană.


Există trei tipuri de astrologie: în primul (si cel mai vechi) planetele sunt considerate zeităti, în al doilea planetele sunt considerate obiecte ale căror emanatii impersonale influentează vietile oamenilor, iar în al treilea �astrologia simbolică - planetele se află într-o corespondentă magică cu oamenii, pe care îi influentează prin rezonantă. Pentru astrologi, zodiacul este o "centură" imaginară a cerului care include 12 constelatii, 12 semne astrologice despre care consideră că i-ar influenta pe oameni (Balantă, Săgetător, Fecioară, ...).


Cea mai serioasă provocare initiată de astrologi este cea privitoare la New-Age. Se afirmă că după două mii de ani în care lumea a stat sub semnul zodiacal al Pestilor si sub pecetea învătăturii lui Hristos, intrăm într-o Eră a Vărsătorului, într-o eră plină de promisiuni ispititoare. Trecerea de la o eră la alta se calculează în functie de Marele An zodiacal. Calcularea acestui an este însă variabilă. Într-una dintre cele mai cunoscute metode de împărtire a timpului (cea adaptată si de Rudolf Steiner, întemeietorul sistemului antropozofic) Marele An avea 25000 de ani obisnuiti, iar o lună 2160 de ani.


În vremurile în care trăim se face trecerea de la o lună zodiacală la alta. Anul precis al trecerii este dificil de precizat, deoarece "specialistii" nu au căzut de acord asupra acestor calcule. Levi Dowling sustinea că începutul Erei Noi are loc în 1910, Adolph Graf Keyserling si Alain-Astrologul în 1962. De la Carl Gustav Jung ne-au rămas două posibile date ale Marii Treceri: anul 1997 si anul 2154.


Perioada aproximativă a dezvoltării mitului New Age o constituie anii �0-�0. Pentru multă lume trecerea în Noua Eră a fost legată automat de trecerea în mileniul III. Cum era de asteptat, această trecere a căpătat valente spirituale.


Din punct de vedere astronomic calculele astrologice sunt extrem de discutabile, deoarece data echinoctiului de astăzi nu mai corespunde cu data echinoctiului de acum 2000-2500 de ani (azi soarele nu mai răsare la 0° în constelatia Berbecului, ci el a migrat până la 7° în constelatia Pestilor �cf. [61;126]).


În fata unui asemenea impas astrologii au adoptat două atitudini: ori si-au modificat calculele după un "zodiac migrator", ori - cum au făcut marea majoritate - nu au tinut seama de faptul că realitatea astronomică este diferită de cea după care calculează ei si au preferat să îsi păstreze sistemul de calcul.


Pentru un observator exterior această neconcordantă ar trebui să stârnească suspiciune. Dacă aceste calcule ale astrologilor ar fi corecte cel putin din punct de vedere astronomic, aceasta ar fi un argument - chiar dacă insuficient - în favoarea caracterului stiintific al îndeletnicirilor lor. Dar faptul că astrologii încearcă să demonstreze valabilitatea propriilor calcule (care le sfidează pe cele stiintifice) cu ajutorul statisticilor eficientei în "ghicire", acest lucru ar trebui să vădească faptul că astrologia nu este deloc o stiintă, ci doar o artă magică (totusi, fiecare astrolog pretinde că sistemul său se potriveste perfect realitătii cosmice si, sub un pretins caracter stiintific, atrage oamenii în cursa ocultismului).


Trebuie să recunoastem că deschiderea fată de această falsă stiintă este foarte mare. Astrologia apare multora drept o formă civilizată de ghicire a viitorului - care nu are aproape nimic în comun cu tigăncile care ghicesc la colt de stradă - an de an numărul celor interesati de acest subiect creste.


Răspândirea acestei practici nu a avut loc la întâmplare. Teozofii, cei care au încercat fără succes să îl impună ca figură mesianică pe Krishnamurti, sunt cei care au demarat reabilitarea astrologiei. Doi astrologi, West si Toonder, cercetând geneza astrologiei contemporane în America, au ajuns la concluzia că "Doamnei Blavatsky si Miscării Teozofice pe care a fondat-o ea le datorează astrologia renasterea... Teozofia, dintr-o singură lovitură, ... a inspirat o cercetare reînnoită si serioasă a astrologiei, mai întâi în Anglia, apoi nu după mult timp în Germania, în Franta si în America" [10;18]. John Ankenberg si John Weldon considerau că cele trei canale de la care a avut loc această renastere sunt: Miscarea Teozofică, Sistemul Antropozofic al lui Rudolf Steiner si rosicrucianismul modern.


Campania de promovare a astrologiei se duce cât se poate de elegant. Personalităti precum printesa Diana, Joan Collins, Liza Minelli, Jane Fonda, Olivia Newton-John, sunt numai o mică parte dintre simpatizantii acestei "arte".


"Astrologia, asemenea oricărei alte arte sau stiinte omenesti, cum ar fi fizica nucleară sau psihoterapia, poate fi folositoare când este practicată în supunere fată de Domnia lui Isus Christos, dar este periculoasă spiritual sau psihologic atunci când este practicată în spiritul lumii, al cărnii sau al diavolului" [10;35], mărturisea un "crestin".


Pentru multi oameni credinta în Hristos nu are nimic incompatibil cu practicarea astrologiei. Iată ce afirma mediumul Jean Dixon despre "ghicitul în stele": "unii din prietenii mei consideră aceasta ca o practică ciudată pentru o romano?catolică. Totusi, după cum înteleg eu, biserica catolică si multe alte organizatii religioase n-au condamnat niciodată studiul astrologiei... N-am experimentat niciodată vreun conflict între credinta mea si îndrumarea pe care am primit-o din partea bisericii mele pe de-o parte si cunostinta pe care o găsesc în stele pe de altă parte (...). Astrologia se potriveste în planul lui Dumnezeu pentru omenire, ajutându-ne să ne întelegem atât talentele, cât si defectele" [10;34].


Din citatele de mai sus - primul venit din mediul protestant, al doilea din cel catolic, se poate trage concluzia că în Sfânta Scriptură - care este citită în ambele medii - nu se găsesc temeiuri pentru combaterea astrologiei. Dar diferentierea între cele două forme de astrologie - bună si rea - este asemenea diferentierii celor două forme de magie - albă si neagră. De fapt, nu există decât un singur fel de astrologie si un singur fel de magie, ambele inspirate de aceeasi sursă întunecată.


Conceptia potrivit căreia astrologia este o stiintă ca oricare alta nu este greu de contestat. La o analiză atentă observăm că singurul element invocat de astrologi în apărarea acestei practici este numărul mare de preziceri împlinite. De fapt, acest număr nu este chiar atât de mare pe cât pretind astrologii, ci este aproximativ acelasi cu cel al oricărei alte forme "clasice" de ghicit.


Dacă astrologia ar fi o stiintă, atunci oricine ar putea să o învete după un manual bun. Însă, desi există multe manuale de astrologie, practic ele nu sunt "eficiente". Marii astrologi recunosc că tainele astrologiei nu se pot dobândi decât în urma unei îndelungate pregătiri "spirituale", exceptie făcând doar cei care au o deosebită înzestrare nativă pentru aceasta.


Initierea în tainele astrologiei este asemănătoare initierii în oricare altă formă de vrăjitorie. Esentială este dobândirea unei receptivităti care să permită descifrarea configuratiilor astrale. Unii astrologi recunosc că sunt ghidati de diferite spirite în "munca" lor, spirite fără de care nu ar putea să descifreze viitorul.


Toti astrologii "de calitate" sunt mediumi, chiar dacă nu toti constientizează că ideile care le vin în minte în chip spontan sunt inspirate de o altă entitate. Putini dintre cei care percep clar influentele unor astfel de entităti îsi dau seama că au de-a face cu diavolul; majoritatea sunt convinsi că astfel de spirite sunt "benefice" (chiar "îngeri de lumină"), si se deschid fără retinere influentelor "superioare."


Un fost astrolog făcea următoarea observatie: "Dacă privim sincer la astrologie, începem să vedem că adeptii acestui sistem - fără să o stie - bat la usa prin care se stabileste comunicarea cu fiinte spirituale cunoscătoare, totusi înselătoare. În cele din urmă, acea usă se deschide, si această deschidere produce o schimbare înfricosătoare în viata adeptului. El sau ea se maturizează în dexteritate într-un mod inimaginabil: ca un medium al spiritelor." [10;49].


În cartea sa Un manual de ocultism, astrologul Sefarial constata că "arta astrologică este considerată a fi cheia stiintelor oculte" [10;18]. Aproape toti vrăjitorii folosesc diferite forme de astrologie. Faimoasa vrăjitoare Sybil Leek mărturisea: "Astrologia este stiinta mea, vrăjitoria este religia mea..." [10;18]. Ea observa strânsa legătură dintre astrologie si chiromantie, numerologie si celelalte ramificatii ale vrăjitoriei.


"Astrologia, prin urmare, a jucat un rol major în toate "stiintele" magice: alchimia, magia neagră, chemarea spiritelor, necromantia si chiar practici magice mai simple, cum ar fi folosirea talismanelor" [10;20], observa Lawrence Jerome.


După ce ne-am oprit putin asupra legăturii strânse dintre astrologie si vrăjitorie, să vedem încă o directie din care se poate constata rătăcirea în care se află astrologii: cercetarea conceptiei lor despre persoana lui Hristos (din moment ce peste 70% dintre ei cred în reîncarnare, este firesc ca părerea lor să fie deformată).


O declaratie standard a conceptiei astrologilor o avem de la astrologul Marcus Allen: "Cristos a avut toate cele sapte planete antice... toate unindu-se în Pesti... astfel că El a fost Pestele suprem, absolut... si astfel El a inaugurat Era Pestilor care acum se termină odată cu ivirea zorilor Vărsătorului, care este inaugurată de cea de-a doua venire a vietii lui Hristos în interiorul fiecăruia dintre noi... În Era Vărsătorului, fiecare este Avatar (mare iluminat n.n.), fiecare este pus pe aceeasi lungime de undă cu eul lui superior" [10;27].


Vedem afirmată aici o răstălmăcire new-age-istă (una între multe altele) a celei de-a doua veniri a lui Hristos, potrivit căreia El nu va veni cu slavă, cum arată Sfânta Scriptură, ci noi însine vom deveni Hristosi prin constientizarea "dumnezeirii" noastre.


Este cel putin suspect faptul că, în afara celor trei Magi de la Răsărit, timp de două mii de ani astrologii au uitat să spună oamenilor că se află în Era Pestilor, în care potrivit calculelor lor mântuirea trebuia căutată la picioarele lui Hristos. Dacă ar fi fost sinceri în rătăcirea lor - si nu ar fi fost inspirati de diavol, ar fi trebuit ca în acest interval să îndemne lumea spre Hristos (desi acest lucru nu ar fi folosit Bisericii - căci recunoasterea adevărului de către ei s-ar fi asemănat cu cea a femeii cu duh pitonicesc pomenită în Sfânta Scriptură).


Marea majoritate a astrologilor sustin că Biblia este plină de referinte astrologice, cea care li se pare cea mai evidentă fiind despre steaua care i-a călăuzit pe cei trei Magi spre locul Nasterii Mântuitorului. Rostul acestei stele nu era însă de a arăta valoarea astrologiei ci, după cum arată Traditia crestină, era tocmai de a-i aduce pe păgâni - care se ocupau cu practicile magice - să se închine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marchează sfârsitul închinării păgâne si chemarea tuturor neamurilor la credinta în Dumnezeul cel în Treime lăudat. Cum spune atât de frumos Condacul Crăciunului: "Nasterea Ta, Hristoase, răsărit-a lumii lumina cunostintei. Că printr-însa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au învătat să se închine Tie, Soarelui dreptătii... ."


Să vedem ce spune Sfânta Scriptură despre cei care practică astrologia: "Privind la cer si văzând soarele, luna, stelele si toată ostirea cerului, să nu te lasi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujesti" (Deut. 4, 19). Iar "de se va afla la tine, în vreuna din cetătile tale pe care ti le va da Domnul Dumnezeul tău, bărbat sau femeie care să fi făcut rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău, călcând legământul Lui, si se va duce si se va apuca să slujească altor dumnezei si se va închina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toată ostirea cerească, (...) să scoti pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care au făcut răul acesta la portile tale si să-i ucizi cu pietre" (Deut. 17, 3-5).


După cum se vede, Dumnezeu a poruncit foarte categoric poporului ales să nu se închine la stele. Închinarea aceasta era una dintre cele mai vechi forme de astrologie. Oamenii care credeau că vietile lor sunt influentate de stele nu sovăiau să li se închine. Chiar dacă în zilele noastre au rămas putini oameni care cinstesc stelele ca pe niste zeităti, totusi numărul celor care "ghicesc în stele", al celor care practică astrologia, este foarte mare.


După cum arată Sfânta Scriptură, osânda lor este aceeasi cu cea a vrăjitorilor (de fapt, astrologia - ca orice altă metodă de ghicire a viitorului - este tot o formă de vrăjitorie, chiar dacă pare mai nevinovată).


În Vechiul Testament se arată că pedeapsa care îi astepta pe vrăjitori era moartea. În zilele noastre vrăjitorii au nu numai dreptul să facă ce vor, ci chiar să îsi facă publice convingerile, indiferent de modul în care aceste convingeri influentează mediul social. Dar chiar dacă pentru vrăjitorii contemporani nu există pedepse penale, pe cei care mor nepocăiti Dumnezeu îi va pedepsi cu osândă vesnică în chinurile iadului (statistic, numărul vrăjitorilor si ereticilor care se pocăiesc înainte de a muri este infim).


Practicarea astrologiei, ca a oricărei alte forme de vrăjitorie, atrage după sine pedeapsa lui Dumnezeu peste întreaga comunitate care aprobă astfel de practici. În Cartea Proorocului Ieremia vedem cum închinarea la stele aduce mânia lui Dumnezeu peste asezările idolatre, vedem cunoscuta prevestire a dărâmării Ierusalimului: "Casele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul pentru că pe acoperisul tuturor caselor se aduce tămâie întregii ostiri ceresti si se săvârsesc turnări în cinstea dumnezeilor străini. (...) Iată voi aduce asupra cetătii acesteia si asupra celorlalte cetăti toate nenorocirile pe care le-am rostit împotriva ei, pentru că si-a învârtosat inima si nu ascultă cuvintele Mele" (Ier. 19, 13-15).


Precum a fost dărâmat Ierusalimul, asa se vor dărâma si cugetele cele viclene ale celor care se ocupă cu vrăjitoria. Iar mânia Domnului va fi greu de îndurat. În Sfânta Scriptură găsim relatarea curătirii templului Domnului de toate cele ce slujeau la închinarea idolească: "Regele a poruncit lui Hilchia, arhiereul, preotilor de mâna a doua si celor ce stăteau de strajă la prag să scoată din templul Domnului toate lucrurile făcute pentru Baal, pentru Astarte si pentru toată ostirea cerului si să le ardă afară din Ierusalim" (IV Regi 23, 4).


O astfel de curătire ar trebui să aibă loc în sufletul fiecărui crestin care îsi dă seama că s-a aflat în înselare. Asa cum diavolul nu s-a sfiit să spurce Templul Domnului, tot asa nu s-a sfiit să spurce si unele comunităti crestine: uneori a reusit să îl însele chiar pe păstor, iar acolo unde păstorul i-a stat împotrivă, necuratul a încercat să îi atragă în rătăcire măcar pe credinciosi. Fără a ne lepăda de o asemenea înselare, nu vom putea să fim ai lui Hristos si nu vom putea fi temple ale Duhului Sfânt.


Sfânta Traditie este plină de texte care combat "ghicitul în stele". În scrierea sa Despre idoli, Tertulian nota: "Între diferitele îndeletniciri ale oamenilor nu se poate să nu observăm unele arte sau profesii care înlesnesc închinarea la idoli. De astrologi nici nu se face să mai vorbim, întrucât însă unul din ei a cutezat să se justifice de faptul că continuă să practice această profesie, am de gând să spun câteva cuvinte în legătură cu aceasta. Nu voi spune că a aseza nume de dumnezei falsi în cer, a le atribui un fel de atotputernicie si a-i abate pe oameni de la înăltarea rugăciunilor către Dumnezeu, insuflându-le credinta că destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune că toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falsi. Eu afirm însă că astrologia, în acest caz, se asemuieste îngerilor căzuti care s-au îndepărtat de la Dumnezeu pentru a însela neamul omenesc... Dacă magia este pasibilă de pedeapsă, iar astrologia reprezintă o varietate a ei, atunci împreună cu genul este condamnabilă si specia. Astfel, din timpul aparitiei Evangheliei, tot soiul de sofisti (în sensul de "întelepti închipuiti" - n.n.), astrologi, vrăjitori, magi si ghicitori trebuie să fie obligatoriu pedepsiti" [50;54].


Îngrijorat de răspândirea largă a practicilor de acest gen, marele teolog român Ioan Gh. Savin scria: "Sunt si la noi multi, foarte multi adepti ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oras sau de la sate, care-si caută în cafea sau umblă cu datul în cărti, si până la simandicoasele fete care cred că au temeiuri stiintifice de a-si cerceta destinul după prescriptiile stiintelor ascunse! Dintre acestia, multi se cred si se prenumără între fiii Bisericii. Si încă dintre fiii cei buni. Cu aceeasi piosenie cu care-si aprind candela în fata icoanei Mântuitorului sau cu care îsi duc sărindarul la cutare biserică cu sfinti făcători de minuni, îsi poartă pasii si spre prezicătorul care le va citi din stele si din liniile mâinii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de crestinism însă e mai aproape de magie decât de Hristos. Acest amestec între magie si religie, între Dumnezeu si Lucifer, între Simon Magul si Hristos, între puterea demonică si bunătatea divină nu înseamnă decât cea mai completă renegare a crestinismului. E apostazie directă" [54;45].


În Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin găsim următoarele precizări: "elinii spun că prin răsăritul, apusul si prin conjunctia acestor stele, a soarelui si a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocupă astrologia. Dar noi sustinem că ele sunt semne de ploaie, de secetă, de frig, de căldură, de umezeală, de uscăciune, de vânturi si de altele asemenea, dar nici într-un caz semne ale faptelor noastre, căci noi am fost făcuti liberi de Creator si suntem stăpânii faptelor noastre. Dacă facem toate din cauza miscării stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute, nici viciu. Iar dacă nu am dobândit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dacă dă unora bunătăti, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar cârmui si nici nu ar purta de grijă de făpturile Sale, dacă toate s-ar conduce si s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi ratiunea noastră, căci nu am fi stăpânii nici unei fapte si în desert am delibera. Dar negresit ratiunea ni s-a dat în scopul deliberării; pentru aceea tot ce este rational este si liber" [18;58].


Vechile Pravile bisericesti nu au trecut cu vederea arta "ghicitului în stele", ci au arătat netemeinicia conceptiei potrivit căreia viata omului ar fi influentată de planete: "Viata omului nu are nici un soroc pus, nici este vreunui om vremea scrisă mai înainte, sau socoteala impusă ca atâtia ani să trăiască; cu sfatul si voia lui Dumnezeu, atunci omul moare; iară către cei care iubesc pricirea (adică cearta n.n.), vom răspunde si vom zice că nu se află la Dumnezeu să fie făcut vreun lucru fără de cale..., si iarăsi de ar fi fost mai înainte o hotărâre si o predestinatie a omului, atâtia ani să trăiască, nimeni nu s-ar vindeca vreodată de vreo boală; si nici n-ar chema vreodată pe vreun doctor, pentru că acea hotărâre ce a hotărât mai înainte Dumnezeu ar fi neschimbată, însă hotarul si sorocul vietii a tot omul este porunca lui Dumnezeu, care nimenea nu poate să o priceapă" [53;516].


Sfântul Simeon al Tesalonicului scria (împotriva celor ce sustineau că cercetarea astrologică nu este ceva rău): "a vorbi despre noroc, despre ursitori, despre explicarea nasterilor, după zodii sau stele si pentru citirile de stele e lucru nebunesc si fără de Dumnezeu... însă bunătătile si răutătile noastre se miscă după a noastră singură vointă" [53;516]. Nu este greu de observat că Sfântul Simeon se referea foarte precis tocmai la formele de astrologie practicate astăzi, si nu la vechea închinare la stele. El contesta pretentia astrologilor de a fi în măsură să ghicească viitorul folosindu-se de mersul astrelor. Pentru că oamenii sunt liberi să aleagă binele sau răul, si nici o configuratie planetară nu poate să stânjenească această alegere.

sâmbătă, 1 august 2009

Astrologie (6)

Noţiuni fundamentale de astrologie

Arhetipurile zodiacale


1. BERBECUL (lat. aries)

Aceste caracteristici sunt atestate în numeroase legende, mituri, obiceiuri şi imagini simbolizante din întreaga lume.

Legenda care ilustrează cel mai bine nuanţele întregului pe care-l reprezintă Berbecul pare să fie aceea, atât de celebră a Lânii de Aur, legendă care are două părţi: pierderea lânii pe ţărmurile asiatice în urma jertfirii berbecului Chrysomallos, apoi recucerirea ei de către Iason şi argonauţi.

În Teba, regele Atamant era şi marele preot al lui Zeus-Laphystios. În calitatea aceasta, ca reprezentant al puterii zeului, trebuia, după unele rituri, să jertfească berbeci tineri consacraţi drept ofrandă. Soţia sa fusese Nefele (nor) şi trăia în Olimp. Ea îi dăruise doi copii: pe Elle-Luminoasa şi pe Frixus-Cârlionţatul.

Dar Atamant a sfârşit prin a se sătura de Nefele, veşnic depărtată şi pierdută… în nori; i-a preferat o făptură reală, pe Ino, care a fost femeia lui pământeană, deşi descindea direct din Marte-Ares, fiu a lui Jupiter şi al Junonei. Gelozia a inspirat-o pe Ino, care nu-i putea suferi pe copiii lui Nefele. Dar a socotit că e mai bine să apeleze la presupusa voinţă a zeilor pentru a încerca să scape de ei fără nici o intervenţie personală vădită. În acest scop, a conceput un plan complicat care consta într-o înţelegere prealabilă cu femeile din Orchomenos, astfel încât toate boabele pentru semănături să fie mai întâi arse. Bineînţeles că rezultatul a fost o foamete fără precedent. Şi, în calitatea sa de mare preot, regele a trebuit să întrebe zeii despre motivul mâniei lor şi mijloacele de a o domoli. Ino, prevăzând totul, corupsese oracolul. Acesta a decretat deci că trebuia să fie jertfit un berbec, unul cu lâna creaţă, ceea ce-l înspăimântă pe Frixus-Încârlionţatul. Temându-se să nu fie sacrificat de tatăl său, acesta a rugat-o pe mama sa, Nefele, care trăia printre zei, să intervină în favoarea lui. Într-adevăr, Nefele a obţinut ca o nebuloasă (simbol neptunian, deci al Peştilor) să se condenseze sub forma unui berbec de aur strălucitor care s-a pus la dispoziţia copiilor pentru a-i duce spre locul jinduit, Orientul, prima rază a aurorei. Călare pe spinarea lui şi ţinându-se de lână, copiii au simţit cum, în pofida faptului că nu ştiau unde avea să se termine această călătorie, le piere îngrijorarea, iar somnul a pus stăpânire pe ei datorită căldurii animalului. Frixus a adormit, încrezător în protecţia mamei sale. Aşa încât braţul cu care o încingea de talie pe sora sa Elle, s-a destins. Aceasta a căzut în mare în strâmtoarea Dardanelelor (de unde vechiul nume de Hellespont). Iată deci, la “încârlionţat”, imaginea uşurinţei de a da drumul prăzii pentru o umbră, fericirea deja atinsă dar părăsită pentru alta, întrezărită în vis; se vede şi energia complet tensionată, căreia îi poate urma abandonul total. În legenda noastră berbecul zburător l-a depus pe Frixus, nevătămat în Colhida, pe ţărmul asiatic, în mijlocul unor seminţii crude. Berbecul, temându-se ca Frixus să nu fie primit cu brutalitate de regele Aetes, l-a îndemnat să-l ucidă, pe el, salvatorul lui, şi să ofere regelui lâna sa de aur spre a fi întâmpinat cu bunăvoinţă. Frixus a consimţit să facă acest gest, iar regele i-a dăruit în schimb pe una din fiicele sale. Apoi a pus la păstrare preţioasa lână într-o pădurice consacrată lui Ares-Marte, sub paza unui “Dragon fără Somn”. Aici îşi are locul simbolismul sacrificării, uneori obligatorie, a idealului eului în vederea obţinerii de realităţi tangibile. Dacă omul marcat de Berbec vrea să menţină un echilibru total într-o sinteză armonioasă, el va trece adesea prin sacrificii.

Pe de altă parte, vedem Lâna de Aur, simbol al valorii supreme a înţelepciunii, păzită într-o pădure consacrată zeului războiului, sub privirile unui “Dragon fără Somn”. Posedarea înţelepciunii implică într-adevăr o luptă necontenită pentru rezolvarea contradicţiilor primordiale, o renunţare definitivă la calea cea plăcută, dar prea fantezistă, de care încearcă să se agaţe copilăria.

A doua parte a legendei este şi mai cunoscută. Este vorba de recucerirea Lânii de Aur. Iason e cel care a întreprins această aventură la sugestia rudei sale, Pelias. Înflăcărat, Iason a adunat cincizeci de prieteni de-ai săi care l-au escortat cu entuziasm într-o expediţie măreaţă. Este vorba de expediţia argonauţilor.

Aceasta scoate în evidenţă simbolurile Berbecului şi valorile războinice care-l domină. Atmosfera de entuziasm cu care a început expediţia, valorile de pionier întruchipate de Iason, noţiunea de defrişare legată de câmpul lui Ares-Marte, agresivitatea materializată de “dinţii dragonului”, brăzdarul plugului şi focul scos pe nări, se regăsesc la nativii din Berbec.

Dacă ar fi să luăm în considerare şi alte ţinuturi, din Galia şi până în Africa, din India şi până în China, descoperim obiceiul celebrării focului creator, al fertilităţii şi prin intermediul vieţii inaugurale - al nemuririi.

Astfel, în Vede, Berbecul este legat de Agni, simbol al focului şi în special al focului de jertfă. În yoga tantrică, Manipura Chakra, care corespunde elementului foc, are drept reprezentare simbolică Berbecul. În sfârşit, potrivit cu Baskara-mantra Upanishad, înţeleptul Indra propovăduieşte doctrina unicităţii Principiului Suprem, fiind metamorfozat într-un berbec:

“M-am preschimbat în berbec pentru fericirea ta.

Ai nimerit drumul Legii spre bunăstarea ta.

Pătrunde dar adevărata mea natură unică.

Sunt preapurul, sunt nemurirea.

Sunt lumea, ceea ce a fost, este şi va fi”.

(Vede, 428)

Berbecul mai este şi animalul încălecat de divinitatea hindusă Kubera – păstrătoarea comorilor, ceea ce nu poate să nu ne evoce Lâna de Aur. Chiar dacă acele căutări ale Lânii de Aur urmăresc, mai ales, găsirea unei comori spirituale, adică a înţelepciunii, ele sunt, poate şi nişte ordalii regale (ordalie - mod de stabilire, în evul mediu, a dreptăţii sau a vinovăţiei părţilor în litigiu, şi care consta în diverse probe).

Revenind în Europa, vom semnala că în Galia au fost găsite numeroase pirostrii (pirostrii – obiect de gospodărie făcut dintr-un cerc sau dintr-un triunghi sprijinit pe trei picioare, pe care se aşează oala) din argilă arsă şi din piatră cu capete de berbec, ceea ce pune în legătură simbolismul focului şi fecunditatea familială. După Lână, Cornul berbecului este cel care se încarcă cu o valoare simbolică din care izvorăsc nenumărate obiceiuri, tradiţii şi imagini, derivate din acelaşi simbolism original, dintre care cea mai vie este cea a Cornului Abundenţei. Analiza şi psihologia modernă îi cunosc importanţa pe care A. Virel o evocă şi o rezumă astfel: “berbecul zămislitor al turmei mai este şi maşină ce înlesneşte dărâmarea porţilor şi a zidurilor cetăţilor asediate, sfărâmând carapacea colectivităţilor. Forma spiralată a coarnelor sale vorbeşte odată în plus despre ideea de evoluţie şi întăreşte valoarea de deschidere şi de iniţiere evocată de V- ul oricăror coarne de animal. Berbecul reprezintă iniţierea: este înzestrat cu grai şi raţiune. El simbolizează forţa psihică şi sacră, sublimarea: zboară iar lâna îi este de aur. Forţa sa de penetrare este totuşi ambivalentă: ea fertilizează, răneşte sau ucide”.

Berbecul (22 martie – 21 aprilie)

Sugerând cele două coarne ale berbecului, ideograma semnului simbolizează, prin cele două semiluni incomplete, apele conştiinţei ţâşnind cu putere în afară. Ideograma, într-o primă fază sugerează gândirea eliberată de fondul emoţional (linia dreaptă), însă continuă printr-o acţiune extravertită emoţional (spre dreapta) echilibrată de viaţa introvertită. Astfel, înţelegem aparenta bravură şi obrăznicie a Berbecului, menită să oculteze insecuritatea internă.

Zodia Berbecului corespunde perioadei de amplificare a influenţei energiilor subtile ale Soarelui, trecerii de la frig la căldură, de la umbră la lumină.

El este primul semn al zodiacului, situându-se pe o zonă de 30 de grade din cercul zodiacal, pornind de la echinoxiul de primăvară. Acest prim semn zodiacal simbolizează, înainte de toate, impulsul primăverii care face să se trezească şi să se amplifice virilitatea (el este semnul principal corespunzător sferei subtile de forţă a planetei Marte), energia uriaşă a începutului, independenţa şi curajul. Berbecul este un semn pozitiv sau masculin YANG (+) prin excelenţă.

Influenţa sa specifică foarte puternică este uneori defavorabilă femeilor, atunci când se găseşte la răsărit, în momentul naşterii acestora.

Semnul Berbecului, pe care Soarele îl străbate în fiecare an, începând cu 22 martie până pe 21 aprilie, este un simbol inefabil legat de natura focului originar. El este o reprezentare cosmică a forţei uriaşe primare a focului, care apare strălucind exploziv în primele momente ale manifestării. Este vorba despre un foc ce este în acelaşi timp creator şi distrugător, haotic şi prolix (complicat), generos şi sublim, care, dintr-un punct central se difuzează cu repeziciune în toate direcţiile. Această forţă este asimilată cu înflorirea vitalităţii primare, cu elanul primitiv al vieţii, cu ceea ce un astfel de proces iniţial are drept impuls pur şi brut, cu descărcarea iruptivă.

Această zodie, în rezonanţă cu culorile roşu şi galben auriu, semnifică afinităţile astrale cu Marte şi cu Soarele. Berbecul este o zodie, uneori agresivă, hipermasculină care, în multe cazuri, corespunde unei naturi umane grăbite, precipitate, tumultoase, convulsive, clocotitoare.

Astrologia asimilează un caracter uman fiecărui semn zodiacal, dar precizează totodată că nu este suficient să fii născut în respectivul semn zodiacal pentru a te integra în tipologia respectivei zodii, mai ales în ceea ce priveşte aspectele binefăcătoare şi calităţile principale ale acestuia.

Prin însăşi poziţia sa pe prima pagină a caracterelor umane, tipologia Berbecului este, dintre toate tipurile zodiacale, cel mai puţin diferenţiată, cea mai brută, cea mai simplă şi corespunde în general colericului (emotiv, activ, primar). Astrologul Cyrille Wilczkowski a explicat foarte bine această tipologie: “un suflet copilăros care nu cunoaşte dedublările şi complicaţiile sufletului adult; un suflet dintr-o bucată, care se dăruieşte total, reacţionează total în prezenţa oricărui fenomen exterior şi ascultă total de orice impuls interior.