Meningita acuta virala

Meningita acuta virala este o neuroinfectie, boala ce poate fi intalnita la toate varstele, ceva mai des la copii. Se manifesta sporadic sau epidemic. In ultima vreme, in tara noastra a crescut numarul spitalizarilor de meningita, unele zone geografice fiind declarate epidemice. Boala are o gravitate variabila, putandu-se ajunge la sechele definitive sau chiar la deces. Prin faptul ca infectia virala afecteaza meningele, organele invecinate - creierul sau maduva spinarii - pot fi si ele implicate.

Care este cauza bolii?

Bolile infectioase ce lezeaza structurile meningelui (invelisul creierului, al maduvei spinarii si radacinile nervilor ce ies din coloana vertebrala), sunt produse de virusuri de tot felul. Ca si in cazul gripei, acesti agenti virali isi modifica virulenta de la un val epidemic la altul, ceea ce ingreuneaza obtinerea unui vaccin antiviral eficient.

Poarta de patrundere a virusului pare a fi intestinul (deci este un enterovirus), dar nici calea rinofaringiana, atacata de sute de virusuri, nu trebuie exclusa. Ca si in alte infectii (TBC, blenoragie s.a.), se apreciaza ca in cazul celor virale elementul important in producerea bolii nu este atat virulenta agentului patogen, cat mai ales slaba rezistenta a organismului invadat, ce nu are capacitatea de a se apara. Asa se explica imbolnavirea mai ales a batranilor si a copiilor, precum si a celor cu infectii repetate - bolnavii cronici, obezii, diabeticii, cei tratati cu imunosupresive, purtatorii de HIV s.a. (boala este mai raspandita printre persoanele cu o igiena precara, fiind extinsa mai ales in tarile subdezvoltate). Purtatorii virusului sunt tantarii (posibil mustele si rozatoarele), cazuri mai frecvente fiind semnalate la persoanele ce s-au scaldat in ape statatoare, poluate.

Semnele de debut ale bolii

Descrierea semnelor de inceput ale bolii este importanta pentru ca, la fel ca si in alte maladii, cu cat este descoperita mai din timp, cu atat mai usor poate fi vindecata. Debutul bolii poate fi de cele mai multe ori brusc, semnele fiind cele ale unei infectii generale: febra, frisoane, usturimi in gat, faringe congestiv, jena difuza abdominala, astenie fizica si psihica, pierderea poftei de mancare, iritabilitate nervoasa inexplicabila, stare generala variabila. Aceste simptome infectioase sunt aproape constant insotite de cele neurologice: incordarea dureroasa a muschilor vertebrali, dureri musculare, fotofobie etc. La acestea, se adauga si manifestari ale unui sindrom encefalitic difuz: dureri de cap, dureri la mobilizarea ochilor, varsaturi, diaree, rarirea batailor inimii, cresterea tensiunii arteriale si chiar coma. Sunt prezente si semne de iritatie a scoartei cerebrale: paralizii, convulsii, tulburari psihice (de comportament, de memorie, de concentrare ori de senzitivitate). Inca de la inceput este prezenta pe piele o eruptie localizata pe extremitati, trunchi si in fundul gatului, care se inroseste.

Meningita acuta virala la nou-nascuti si sugari

La varsta aceasta, semnele iritatiei provocata de meningita sunt minime ori lipsesc. Rar apare o febra scazuta, sub 38 grade C ori chiar sub 36 grade C. Durerea de cap la copii este sugerata printr-o grimasa a fetei si prin miscarea repetata a mainilor catre cap. Varsaturile, somnolenta, convulsiile, arcuirea spinarii, deshidratarea (dispare bombarea din crestetul capului) completeaza aspectele suferintei.

Important de retinut: 1) Prezenta unora din aceste semne, in context epidemic, trebuie sa trezeasca suspiciuni legate de meningita. 2) Numai un examen complet, efectuat de un medic, poate stabili conduita de urmat: retinerea la domiciliu sau izolarea si tratarea in clinica de boli infectioase.

Masuri imediate

La primele semne amintite, se solicita deplasarea la domiciliu a medicului ori a unei ambulante speciale, pentru cazuri contagioase. Nu apelati direct la farmacie si nici la medicamentele sau ceaiurile de prin casa. Recomandarea e valabila si pentru femeile gravide, pentru cele aflate in stare de lauzie sau in perioada de alaptare, cand numai medicul poate hotari conduita corecta.

Masurile preventive in perioada epidemiei se adreseaza intregii populatii. Ele urmaresc neutralizarea focarelor de infectie (casele in care apar bolnavi), starpirea vectorilor (tantari, muste, rozatoare), concomitent cu masuri de crestere a rezistentei naturale la boala. In actualul val epidemic, se poate observa o relatie directa intre deteriorarea starii de igiena, produsa de inundatiile ce au dus la contaminarea surselor de apa (statii de purificare, fantani, retele de apa) si inundarea subsolurilor (tantarii s-au inmultit) si epidemie. De asemenea, refularea unor canale, cu materii ce pot contine virusuri de la bolnavi sau purtatori aparent sanatosi, pot explica aceasta explozie de cazuri de meningita.

Masuri generale

In perioada valului epidemic se impun masuri igienice stricte, mai ales in locurile unde au fost inundatii (chiar daca inca nu au aparut imbolnaviri): curatirea subsolurilor, dezinsectizari, asezarea de plase la ferestre, vidanjari ale canalelor infundate, dispozitive contra tantarilor, fierberea apei de baut, renuntarea la scaldat in ape statatoare. Nu se fac in aceasta perioada vaccinuri, injectii inutile (Polidinul si antibioticele nu au efect in aceasta viroza). Penetrarea virusului prin intestin impune, logic, evitarea purgativelor, a laxativelor, a alimentelor cu conservanti, a produselor alergizante cu polen care, sensibilizand mucoasa faringiana, o fac usor penetrabila pentru rinovirusurile guturaiului, ce precede multe din aceste meningite. Mai ales la persoanele care se afla in contact cu bolnavii si la persoanele sensibile la infectii, controlarea zilnica a temperaturii, dimineata si seara, poate descoperi cu un ceas mai devreme boala. O alta recomandare (atat pentru bolnavi, cat si pentru cei sanatosi) priveste nutritia. Se recomanda consumul sporit de vitamine (A, C, E) pe cale orala, alaturat unei diete cu multe fructe si legume proaspete - bine spalate sub jet de apa - cu un adaus de cateva linguri de grau incoltit sau tarate, sucuri naturale preparate in casa - toate acestea contribuind in mod cert la ridicarea capacitatii imunologice antiinfectioase individuale.

Evolutia bolii

In cazul depistarii rapide a bolii, evolutia ei este de obicei pozitiva, dar pot interveni si finaluri nefericite (paralizii, decese). Promptitudinea depistarii bolnavului de meningita acuta virala, izolarea si spitalizarea au cea mai mare importanta in felul cum va decurge boala.

In perioada convalescentei de dupa meningita, rezistenta organismului este mult scazuta si, in plus, pot exista unele sechele neuropsihice ce necesita tratament curativ si recuperator. Dupa izolarea bolnavului in spital, se impun masuri de igienizare a locuintei si de supraveghere a persoanelor cu care bolnavul intra in contact. Vaccinul contra acestei boli virale a meningelui, cu avantajele si neajunsurile sale, poate fi o solutie si pentru tara noastra, dar pana atunci, un mijloc sigur si eficient antiinfectios, este - cum am aratat - o igiena riguroasa, un regim preponderent vegetarian cu legume si fructe, precum si o viata fara exces de nici un fel (mai ales in aceasta perioada).