Internetul este o retea a retelelor, un sistem global de retele de compuetre interconectate, care in momentul de fata inglobeaza milioane de computere. Este bazat pe cateva standarde majore de soft, cel mai important fiind TCP/IP, adica transmission control protocol/Internet protocol. Acest protocol "sparge" textele si alte informatii in unitati mici, numite pachete. Fiecare pachet isi gaseste drumul sau prin internet catre computerul final care le asambleaza la loc, intr-un mesaj coerent. Alte protocoluri de tranfer sunt langa TCP IP si permit transmiterea prin Internet a imaginilor, sunetelor, filmelor, date binare, etc.. Toate computerele de pe piata in momentul de fata suporta TCP IP ceea ce face Internetul un mediu universal valabil.
Internetul a aparut prima data in SUA ca urmare a unui proiect guvernamental care dorea o retea de date protejata impotriva oricarui atac.
Internetul a aparut prima data in SUA ca urmare a unui proiect guvernamental care dorea o retea de date protejata impotriva oricarui atac.
Advanced Research Project Agency (ARPA) a dezvoltat prima versiune a Internetului , numita ARPANET, in 1969. Arpanet s-a dorit a fi un sistem descentralizat de informatie care permitea re-rutarea informatiilor in cazul unui atac nuclear sau dezastre naturale. Daca se dorea transmisia unui mesaj dintr-o locatie in alta el pornea simultan pe mai multe rute. Daca undeva se bloca el oricand era transmis prin intermediul celorlalte rute. Ironic este ca chiar aceasta descentralizare a dus la reputatia Internetului de astazi de a nu putea fi cenzurat. Exista foarte putine filtre unde se poate controla informatia.
Intre 1970 si 1980 National Science Foundation a utilizat o versiune extinsa a Arpanet numita NSFnet, care unea agentiile guvernamentale, universitatile si alte institutii. Internetul nu a evoluat comercial decat dupa inceputul anilor 90 cand NFS a ridicat restrictiile fata de utilizarea lui in scopuri de profit.
Cam in acelasi timp fizicianul Tim Berners-Lee introducea HTTP , un nou protocol de comunicare care permitea indivizilor sa isi creeze propriile pagini web si sa le lege intre ele. Aceasta noua platforma de comunicare numita World Wide Web a crescut repede si a ajuns sa suporte orice tip de informatie sau continut multimedia si a facut ca Internetul sa explodeze intrun mediu imen s de informatie si afaceri.
Cum va arata Internetul in 2020?
Vor ajunge masinile sa fie independente de oameni, vor aparea grupuri care sa se impotriveasca dezvoltarii tehnologice si care vor fi urmarile socio-politice ale dezvoltarii spatiului virtual reprezinta doar cateva dintre temele atinse in ultimul studiu privind dezvoltarea elementului care a revolutionat ultimele decenii:
Cum va arata Interrnetul in 2020 si care va fi locul ocupat de spatiul virtual in existenta offline.
Intre 1970 si 1980 National Science Foundation a utilizat o versiune extinsa a Arpanet numita NSFnet, care unea agentiile guvernamentale, universitatile si alte institutii. Internetul nu a evoluat comercial decat dupa inceputul anilor 90 cand NFS a ridicat restrictiile fata de utilizarea lui in scopuri de profit.
Cam in acelasi timp fizicianul Tim Berners-Lee introducea HTTP , un nou protocol de comunicare care permitea indivizilor sa isi creeze propriile pagini web si sa le lege intre ele. Aceasta noua platforma de comunicare numita World Wide Web a crescut repede si a ajuns sa suporte orice tip de informatie sau continut multimedia si a facut ca Internetul sa explodeze intrun mediu imen s de informatie si afaceri.
Cum va arata Internetul in 2020?
Vor ajunge masinile sa fie independente de oameni, vor aparea grupuri care sa se impotriveasca dezvoltarii tehnologice si care vor fi urmarile socio-politice ale dezvoltarii spatiului virtual reprezinta doar cateva dintre temele atinse in ultimul studiu privind dezvoltarea elementului care a revolutionat ultimele decenii:
Cum va arata Interrnetul in 2020 si care va fi locul ocupat de spatiul virtual in existenta offline.
Aceasta este imaginea pe care 742 de experti din intreaga lume au incercat sa o creioneze, opiniile lor fiind incluse intr-un studiu Pew Internet&American Life Project. Marea majoritate au ajuns la un acord privind modul in care va evolua tehnologia dar parerile sunt diferite in ceea ce priveste impactul acesteia asupra existentei umane.
Internetul va fi accesibil unui numar de oameni mult mai mare decat in prezent, avand in vedere dezvoltarea tehnologiilor de transmisie in urma investitiilor de miliarde de dolari in retelele de transmisie de inalta viteza. 56% dintre respondenti au afirmat ca tehnologiile wireless vor face Internetul accesibil aproape oricui, oriunde si oricand, costurile urmand sa fie mult mai mici decat cele din ziua de azi iar vitezele de transmisie a datelor putand sa atinga valori ametitoare comparativ cu cele mai bune
oferte actuale.
Acest scenariu ar duce inevitabil la micsorarea spatiului privat si la o marire a transparentei in ceea ce priveste actiunile autoritatilor sau a companiilor.
Expertii nu au cazut de acord asupra faptului ca o marire a transparentei va duce si la o lume mai buna in general. Astfel, 49% dintre acestia sunt de parere ca reducerea intimitatii personale nu reprezinta un cost neglijabil pentru a transparenta mai mare la nivel global, in timp ce 46% considera ca beneficiile justifica costurile, oamenii putand sa cunoasca mult mai bine lumea in care traiesc.
Internetul va fi accesibil unui numar de oameni mult mai mare decat in prezent, avand in vedere dezvoltarea tehnologiilor de transmisie in urma investitiilor de miliarde de dolari in retelele de transmisie de inalta viteza. 56% dintre respondenti au afirmat ca tehnologiile wireless vor face Internetul accesibil aproape oricui, oriunde si oricand, costurile urmand sa fie mult mai mici decat cele din ziua de azi iar vitezele de transmisie a datelor putand sa atinga valori ametitoare comparativ cu cele mai bune
oferte actuale.
Acest scenariu ar duce inevitabil la micsorarea spatiului privat si la o marire a transparentei in ceea ce priveste actiunile autoritatilor sau a companiilor.
Expertii nu au cazut de acord asupra faptului ca o marire a transparentei va duce si la o lume mai buna in general. Astfel, 49% dintre acestia sunt de parere ca reducerea intimitatii personale nu reprezinta un cost neglijabil pentru a transparenta mai mare la nivel global, in timp ce 46% considera ca beneficiile justifica costurile, oamenii putand sa cunoasca mult mai bine lumea in care traiesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu