I CASA PARINTEASCA
Fericitul intru pomenire, Arhimandritul Cleopa Ilie, parintele nostru
duhovnicesc, s-a nascut in comuna Sulita, judetul Botosani, la 10 aprilie, anul
1912.
Parintii sai, Alexandru si Ana Ilie, au fost un exemplu viu de traire crestina, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserica si de copii. Nu lipseau niciodata de la sfintele slujbe, faceau milostenie, se rugau mult impreuna cu copiii, si duceau o viata curata si bineplacuta lui Hristos. Casa lor era ca o biserica, asa cum povestea si Parintele Cleopa: ''Aveam o camera toata numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar si la miezul noptii ne sculam si faceam rugaciuni''. Nu se auzea intre ei de injuraturi, betie, desfrau, judecati pentru avere si avorturi, ci viata de zi cu zi curgea lin ca o apa dulce de izvor, caci asa se mostenea din mosi-stramosi si asa era traditia crestina in partea locului.
Nu intamplator s-au nascut in aceasta zona, cu randuiala lui Dumnezeu, multi oameni mari, dintre care nu putini calugari, preoti, ierarhi alesi si cuviosi, cum a fost si Sfantul Ioan cel Nou de la Neamt (1913-1960) si chiar Ieroschimonahul Paisie Olaru, duhovnicul Parintelui Cleopa. Între acestia nu gresim daca il numaram si pe vrednicul de pomenire, parintele nostru duhovnicesc al tuturor, Arhimandritul Cleopa Ilie.
El a fost ales de Dumnezeu de la nastere pentru a povatui duhovniceste si a mangaia atat pe calugari, preoti si ierarhi, cat si multimea credinciosilor. Preacuviosia sa era duhovnicul si povatuitorul de obste al tuturor celor ce-i cereau rugaciunile si voiau sa urmeze lui Hristos, si a fost o binecuvantare a lui Dumnezeu pentru intreaga noastra tara.
Casa parinteasca in care s-a nascut Arhimandritul Cleopa Ilie era ca o biserica vie, dar nu o inlocuia pe cea din sat, unde slujea vestitul preot de atunci, Gheorghe Chiriac. Caci, precum spunea insusi Cuviosia sa, locuitorii din satul Sulita ascultau de preotul lor ca de Însusi Hristos si nimic nu faceau fara sfatul si binecuvantarea lui. De aceea, viata de zi cu zi curgea firesc, biserica era plina de credinciosi, iar copiii, foarte numerosi, formau podoaba satului.
Asa erau satele romanesti in primele decenii ale secolului al XX-lea! Pentru aceasta si familia parintilor sai a fost binecuvantata de Dumnezeu cu zece copii, dintre care doi au murit de mici, iar opt copii (patru baieti si patru fete) au supravietuit.
Parintii sai, Alexandru si Ana Ilie, au fost un exemplu viu de traire crestina, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserica si de copii. Nu lipseau niciodata de la sfintele slujbe, faceau milostenie, se rugau mult impreuna cu copiii, si duceau o viata curata si bineplacuta lui Hristos. Casa lor era ca o biserica, asa cum povestea si Parintele Cleopa: ''Aveam o camera toata numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar si la miezul noptii ne sculam si faceam rugaciuni''. Nu se auzea intre ei de injuraturi, betie, desfrau, judecati pentru avere si avorturi, ci viata de zi cu zi curgea lin ca o apa dulce de izvor, caci asa se mostenea din mosi-stramosi si asa era traditia crestina in partea locului.
Nu intamplator s-au nascut in aceasta zona, cu randuiala lui Dumnezeu, multi oameni mari, dintre care nu putini calugari, preoti, ierarhi alesi si cuviosi, cum a fost si Sfantul Ioan cel Nou de la Neamt (1913-1960) si chiar Ieroschimonahul Paisie Olaru, duhovnicul Parintelui Cleopa. Între acestia nu gresim daca il numaram si pe vrednicul de pomenire, parintele nostru duhovnicesc al tuturor, Arhimandritul Cleopa Ilie.
El a fost ales de Dumnezeu de la nastere pentru a povatui duhovniceste si a mangaia atat pe calugari, preoti si ierarhi, cat si multimea credinciosilor. Preacuviosia sa era duhovnicul si povatuitorul de obste al tuturor celor ce-i cereau rugaciunile si voiau sa urmeze lui Hristos, si a fost o binecuvantare a lui Dumnezeu pentru intreaga noastra tara.
Casa parinteasca in care s-a nascut Arhimandritul Cleopa Ilie era ca o biserica vie, dar nu o inlocuia pe cea din sat, unde slujea vestitul preot de atunci, Gheorghe Chiriac. Caci, precum spunea insusi Cuviosia sa, locuitorii din satul Sulita ascultau de preotul lor ca de Însusi Hristos si nimic nu faceau fara sfatul si binecuvantarea lui. De aceea, viata de zi cu zi curgea firesc, biserica era plina de credinciosi, iar copiii, foarte numerosi, formau podoaba satului.
Asa erau satele romanesti in primele decenii ale secolului al XX-lea! Pentru aceasta si familia parintilor sai a fost binecuvantata de Dumnezeu cu zece copii, dintre care doi au murit de mici, iar opt copii (patru baieti si patru fete) au supravietuit.
Parintii
Tatal
Dupa traditie, stramosii tatalui sau erau vestiti oieri, originari din comuna Salistea Sibiului, care, datorita persecutiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiti sa paraseasca Ardealul si sa se stramute in Moldova, stabilindu-se in judetul Botosani. Din batrani se pastreaza aceasta amintire, ca au trecut Muntii Carpati in Moldova trei frati de o mama cu numele de familie Ilie. Unul dintre ei s-a stabilit in judetul Botosani, devenind stramosul Parintelui Cleopa.
Al doilea, de asemenea mare crescator de oi, s-a stabilit in comuna Pipirig - Neamt, si a avut ca ultim urmas pe Grigore Ilie, care s-a mutat nu demult la Domnul. Al treilea frate s-a facut pustnic in Muntele Athos, unde a si raposat.
Alexandru Ilie, tatal Parintelui Cleopa, s-a nascut in anul 1871, la 12 septembrie, in comuna Sulita - Botosani. El era un barbat inalt, tacut si bun gospodar. În anul 1902 s-a casatorit cu Ana Bercea, din satul vecin, Dracsani, fiind cununati la biserica din sat de vrednicul Preot Gheorghe Chiriac, care mai tarziu avea sa-i boteze si pe cei zece copii ai lor.
Alexandru se indeletnicea indeosebi cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu negotul de animale, fiind numarat printre cei dintai gospodari din sat. Aveau 150 de oi, peste 20 de vite mari si 30 de hectare de pamant.
Despre tatal sau, Alexandru, Parintele Cleopa zicea urmatoarele: ''Dumnezeu sa-l ierte pe tatal meu. Era un om inalt, plesuv, cu barba alba mare si foarte credincios. În fiecare sarbatoare se ducea cu copiii la biserica si ajuta pe cei saraci. Pe el nu l-a vazut nimeni baut sau injurand sau fumand sau facand altceva dintr-acestea.
Dimineata, cand sa plecam la scoala, mama ne zicea sa mancam ceva sau sa luam in traista. Dar tata zicea: ''Nu! Lasa-i, baba hai, ca n-or sa moara!'' Iar cand veneam de la scoala, luam Sfanta Anafora si apoi mancam. Fratii mei, mai cu seama fratele Mihai, nu mancau nimic pana nu terminau Psaltirea de citit.
Pana nu ne rugam un ceas, nu ne dadea de mancare, nimic. Chiar daca nu era in post, zicea: ''Nu se mananca acum. Cand vii de la scoala, la amiaza. Nu esti porc sa mananci de dimineata''.
Nu stia carte, dar avea frica de Dumnezeu. Sa adoarma seara vreunul neinchinat? Sau sa stea la masa pana nu zicea ''Tatal nostru''? Sau sa nu se duca Duminica la biserica? Sau sa auda c-a injurat sau a fumat sau a furat ceva? Ca nu-l vedeai pe el cu acestea in veac. Avea o curea in cui, ii zicea ''Sfantul Neculai''. Daca te prindea cu ceva, fereasca Dumnezeu! El zicea: ''Mai, uite ''Sfantul Neculai''! Treci la rugaciune! Te-am facut cu doi ochi, stii carte, citeste Psaltirea si rugaciunile din carte!''
Odata, venind de la scoala, am gasit pe drum un ham. L-am luat bucuros si l-am dus acasa. Cand m-a vazut tata, m-a intrebat de unde l-am furat. Iar eu i-am spus: ''L-am gasit si m-am gandit ca ne poate fi de folos''. Dar tatal meu mi-a spus hotarat: ''Du-te si-l du inapoi, ca nu l-ai pus tu acolo!''
El a fost in casa sfesnic. El a fost stapan peste noi''.
Ajungand la varsta de 72 de ani, Alexandru Ilie si-a dat sufletul in mainile lui Hristos, la 23 februarie 1943.
Mama
Ana Ilie, mama Parintelui Cleopa, s-a nascut la 10 octombrie 1876 din parinti agricultori si buni crestini. În anul 1902 se casatoreste cu Alexandru, cu care naste zece copii. Dintre acestia, cinci copii - patru baieti si o fata - au intrat in viata monahala.
Ana era o femeie simpla, mica de statura, fara carte, dar cu o memorie deosebita. Ea adeseori plangea, caci avea darul lacrimilor. Durerea ei cea mai mare era aceea ca aproape toti copiii i-au murit de tineri. Singurul care a supravietuit pana la adanci batraneti a fost Parintele Cleopa. Trei baieti si o fiica au raposat la manastire si ceilalti in satul natal. Cu toate acestea, a fost intarita de Dumnezeu cu darul Sau, ca sa-si poata duce crucea care i-a fost randuita de Sus.
Ramanand vaduva in anul 1943, a fost adusa de Parintele Cleopa la manastire si apoi tunsa in monahism la Agapia Veche in anul 1947, sub numele de Agafia. Dupa mai bine de douazeci de ani, in toamna anului 1968, la 15 septembrie, Schimonahia Agafia Ilie se stramuta la cele vesnice in varsta de 92 de ani.
Dupa traditie, stramosii tatalui sau erau vestiti oieri, originari din comuna Salistea Sibiului, care, datorita persecutiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiti sa paraseasca Ardealul si sa se stramute in Moldova, stabilindu-se in judetul Botosani. Din batrani se pastreaza aceasta amintire, ca au trecut Muntii Carpati in Moldova trei frati de o mama cu numele de familie Ilie. Unul dintre ei s-a stabilit in judetul Botosani, devenind stramosul Parintelui Cleopa.
Al doilea, de asemenea mare crescator de oi, s-a stabilit in comuna Pipirig - Neamt, si a avut ca ultim urmas pe Grigore Ilie, care s-a mutat nu demult la Domnul. Al treilea frate s-a facut pustnic in Muntele Athos, unde a si raposat.
Alexandru Ilie, tatal Parintelui Cleopa, s-a nascut in anul 1871, la 12 septembrie, in comuna Sulita - Botosani. El era un barbat inalt, tacut si bun gospodar. În anul 1902 s-a casatorit cu Ana Bercea, din satul vecin, Dracsani, fiind cununati la biserica din sat de vrednicul Preot Gheorghe Chiriac, care mai tarziu avea sa-i boteze si pe cei zece copii ai lor.
Alexandru se indeletnicea indeosebi cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu negotul de animale, fiind numarat printre cei dintai gospodari din sat. Aveau 150 de oi, peste 20 de vite mari si 30 de hectare de pamant.
Despre tatal sau, Alexandru, Parintele Cleopa zicea urmatoarele: ''Dumnezeu sa-l ierte pe tatal meu. Era un om inalt, plesuv, cu barba alba mare si foarte credincios. În fiecare sarbatoare se ducea cu copiii la biserica si ajuta pe cei saraci. Pe el nu l-a vazut nimeni baut sau injurand sau fumand sau facand altceva dintr-acestea.
Dimineata, cand sa plecam la scoala, mama ne zicea sa mancam ceva sau sa luam in traista. Dar tata zicea: ''Nu! Lasa-i, baba hai, ca n-or sa moara!'' Iar cand veneam de la scoala, luam Sfanta Anafora si apoi mancam. Fratii mei, mai cu seama fratele Mihai, nu mancau nimic pana nu terminau Psaltirea de citit.
Pana nu ne rugam un ceas, nu ne dadea de mancare, nimic. Chiar daca nu era in post, zicea: ''Nu se mananca acum. Cand vii de la scoala, la amiaza. Nu esti porc sa mananci de dimineata''.
Nu stia carte, dar avea frica de Dumnezeu. Sa adoarma seara vreunul neinchinat? Sau sa stea la masa pana nu zicea ''Tatal nostru''? Sau sa nu se duca Duminica la biserica? Sau sa auda c-a injurat sau a fumat sau a furat ceva? Ca nu-l vedeai pe el cu acestea in veac. Avea o curea in cui, ii zicea ''Sfantul Neculai''. Daca te prindea cu ceva, fereasca Dumnezeu! El zicea: ''Mai, uite ''Sfantul Neculai''! Treci la rugaciune! Te-am facut cu doi ochi, stii carte, citeste Psaltirea si rugaciunile din carte!''
Odata, venind de la scoala, am gasit pe drum un ham. L-am luat bucuros si l-am dus acasa. Cand m-a vazut tata, m-a intrebat de unde l-am furat. Iar eu i-am spus: ''L-am gasit si m-am gandit ca ne poate fi de folos''. Dar tatal meu mi-a spus hotarat: ''Du-te si-l du inapoi, ca nu l-ai pus tu acolo!''
El a fost in casa sfesnic. El a fost stapan peste noi''.
Ajungand la varsta de 72 de ani, Alexandru Ilie si-a dat sufletul in mainile lui Hristos, la 23 februarie 1943.
Mama
Ana Ilie, mama Parintelui Cleopa, s-a nascut la 10 octombrie 1876 din parinti agricultori si buni crestini. În anul 1902 se casatoreste cu Alexandru, cu care naste zece copii. Dintre acestia, cinci copii - patru baieti si o fata - au intrat in viata monahala.
Ana era o femeie simpla, mica de statura, fara carte, dar cu o memorie deosebita. Ea adeseori plangea, caci avea darul lacrimilor. Durerea ei cea mai mare era aceea ca aproape toti copiii i-au murit de tineri. Singurul care a supravietuit pana la adanci batraneti a fost Parintele Cleopa. Trei baieti si o fiica au raposat la manastire si ceilalti in satul natal. Cu toate acestea, a fost intarita de Dumnezeu cu darul Sau, ca sa-si poata duce crucea care i-a fost randuita de Sus.
Ramanand vaduva in anul 1943, a fost adusa de Parintele Cleopa la manastire si apoi tunsa in monahism la Agapia Veche in anul 1947, sub numele de Agafia. Dupa mai bine de douazeci de ani, in toamna anului 1968, la 15 septembrie, Schimonahia Agafia Ilie se stramuta la cele vesnice in varsta de 92 de ani.
Copiii
familiei Alexandru si Ana Ilie
Maria
Era fiica cea mai mare a familiei Ilie. Ea s-a nascut in anul 1903. Fiind cea mai in varsta dintre copii, ea a ingrijit pe fratii ei mai mici, dandu-le o buna educatie. S-a casatorit in satul natal si a nascut o fiica. A ramas vaduva de tanara. Dupa putin timp i-a murit si fetita.
Vasile
S-a nascut in anul 1905, fiind al doilea copil din familie. Împreuna cu alti doi frati mai tineri, Gheorghe si Constantin - viitorul Parinte Cleopa - a pascut oile parintilor sai in preajma Schitului Cozancea din apropiere.
Aici a avut povatuitor pe vestitul Schimonah Paisie Olaru, care era sihastru in padurile Cozancei.
În anul 1929, Vasile intra in obstea Schitului Sihastria - Neamt, sub povatuirea marelui egumen Ioanichie Moroi. Dupa doi ani de nevointa si ascultare la oi, se muta la cele ceresti, in vara anului 1931.
Gheorghe (Monahul Gherasim)
S-a nascut in anul 1907. Era foarte bland, evlavios si intelept, insa foarte aspru cu sine. S-a format duhovniceste in Schitul Cozancea, fiind sub ascultarea Schimonahului Paisie Olaru. Apoi a intrat in obstea Schitului Sihastria spre sfarsitul anului 1927 si a fost calugarit sub numele de Gherasim. Era cel mai nevoitor dintre toti fratii sai, postind mult si rugandu-se neincetat. Stia Psaltirea pe de rost si o repeta zilnic, pascand vitele schitului.
Dupa sase ani de viata monahala, isi da duhul in mainile Domnului, in toamna anului 1933.
Profira
S-a nascut in anul 1910 si nu a fost casatorita niciodata. Ea a dus greul familiei, lucrand la camp si purtand grija de ceilalti frati mai mici.
Odata, pe cand prasea la camp, simtindu-se bolnava, a rugat pe fratele ei Constantin (Cleopa) sa citeasca la Psaltire. Pe cand el citea, Profira si-a dat duhul in mainile Domnului.
Constantin (Parintele Cleopa)
S-a nascut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primara de sapte ani in satul natal. Avea o memorie cu totul deosebita, asemanandu-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a facut ucenicie duhovniceasca la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic in Schitul Cozancea.
În anul 1929, la inceputul lui decembrie, a intrat in obstea Schitului Sihastria impreuna cu fratele sau mai mare, Vasile. Dupa trei zile de ispitire, au fost primiti in obstea acestui schit, in ziua Sfantului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie.
Pana in anul 1935, Constantin a pascut oile Schitului Sihastria, impreuna cu alti frati. Apoi este luat in armata in orasul Botosani. Se reintoarce la schit in toamna anului 1936 si este tuns in monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. Dupa aceasta face ascultare la oile schitului pana in vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si Antonie Olaru.
În iunie 1942 este adus in schit si numit loctiitor de egumen, intrucat staretul Ioanichie Moroi era bolnav.
În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al Manastirii Neamt. Dupa aceasta data este numit oficial egumen al Schitului Sihastria.
În anul 1947, Schitul Sihastria, numarand peste 60 de vietuitori, a fost ridicat la rang de manastire, iar Proto-singhelul Cleopa Ilie este facut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
În anul 1948, fiind urmarit de organele politice de atunci, se retrage pentru sase luni in padurile din jurul Manastirii Sihastria.
În anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit staret al Manastirii Slatina - Suceava si se transfera acolo cu 30 de calugari din obstea Manastirii Sihastria, in urma deciziei Patriarhului Justinian. În locul sau este numit staret Protosinghelul Ioil Gheorghiu.
La Manastirea Slatina intemeiaza o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori. Între anii 1952-1954, fiind urmarit de securitate, se retrage in Muntii Stanisoara, impreuna cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dupa mai bine de doi ani de viata pustniceasca, este readus in manastire, la porunca Patriarhului Justinian.
În anul 1956, revine la metanie, iar in primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oara in Muntii Neamt, unde se nevoieste mai bine de cinci ani de zile.
În toamna anului 1964 revine in Manastirea Sihastria, ca duhovnic al intregii obsti, si povatuieste fara intrerupere atat calugari, cat si mireni, timp de 34 de ani, pana la 2 decembrie 1998, cand isi da duhul in mainile lui Hristos.
Ecaterina
Era a treia sora a Parintelui Cleopa. S-a nascut in anul 1914. Dupa ce a terminat scoala primara in satul natal, a intrat in monahism la Manastirea Agapia Veche, devenind rasofora, si s-a nevoit aici mai multi ani. Apoi s-a retras la Manastirea Agafton, din judetul Botosani, si a trecut la cele vesnice de tanara in aceasta manastire.
Mihai
Era al patrulea frate al Parintelui Cleopa. S-a nascut in anul 1917. Împreuna cu fratii sai a pastorit oile in poienile Schitului Cozancea mai multi ani. În anul 1934 a fost primit ca ucenic la Manastirea Durau, unde s-a nevoit cativa ani. Apoi s-a retras la Schitul Cozancea si si-a dat duhul in mainile Domnului, in anul 1940.
Hareta
S-a nascut in anul 1920. Urmeaza scoala primara in sat si isi ajuta parintii la munca campului. Ca si ceilalti frati ai ei, se muta la Domnul din frageda varsta, pentru a se bucura neincetat cu cetele ingeresti.
Alti doi copii
Ana Ilie mai naste doi copii, al caror nume nu ne sunt cunoscute. Ei mor din pruncie, fiind inmormantati in cimitirul satului natal.
familiei Alexandru si Ana Ilie
Maria
Era fiica cea mai mare a familiei Ilie. Ea s-a nascut in anul 1903. Fiind cea mai in varsta dintre copii, ea a ingrijit pe fratii ei mai mici, dandu-le o buna educatie. S-a casatorit in satul natal si a nascut o fiica. A ramas vaduva de tanara. Dupa putin timp i-a murit si fetita.
Vasile
S-a nascut in anul 1905, fiind al doilea copil din familie. Împreuna cu alti doi frati mai tineri, Gheorghe si Constantin - viitorul Parinte Cleopa - a pascut oile parintilor sai in preajma Schitului Cozancea din apropiere.
Aici a avut povatuitor pe vestitul Schimonah Paisie Olaru, care era sihastru in padurile Cozancei.
În anul 1929, Vasile intra in obstea Schitului Sihastria - Neamt, sub povatuirea marelui egumen Ioanichie Moroi. Dupa doi ani de nevointa si ascultare la oi, se muta la cele ceresti, in vara anului 1931.
Gheorghe (Monahul Gherasim)
S-a nascut in anul 1907. Era foarte bland, evlavios si intelept, insa foarte aspru cu sine. S-a format duhovniceste in Schitul Cozancea, fiind sub ascultarea Schimonahului Paisie Olaru. Apoi a intrat in obstea Schitului Sihastria spre sfarsitul anului 1927 si a fost calugarit sub numele de Gherasim. Era cel mai nevoitor dintre toti fratii sai, postind mult si rugandu-se neincetat. Stia Psaltirea pe de rost si o repeta zilnic, pascand vitele schitului.
Dupa sase ani de viata monahala, isi da duhul in mainile Domnului, in toamna anului 1933.
Profira
S-a nascut in anul 1910 si nu a fost casatorita niciodata. Ea a dus greul familiei, lucrand la camp si purtand grija de ceilalti frati mai mici.
Odata, pe cand prasea la camp, simtindu-se bolnava, a rugat pe fratele ei Constantin (Cleopa) sa citeasca la Psaltire. Pe cand el citea, Profira si-a dat duhul in mainile Domnului.
Constantin (Parintele Cleopa)
S-a nascut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primara de sapte ani in satul natal. Avea o memorie cu totul deosebita, asemanandu-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a facut ucenicie duhovniceasca la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic in Schitul Cozancea.
În anul 1929, la inceputul lui decembrie, a intrat in obstea Schitului Sihastria impreuna cu fratele sau mai mare, Vasile. Dupa trei zile de ispitire, au fost primiti in obstea acestui schit, in ziua Sfantului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie.
Pana in anul 1935, Constantin a pascut oile Schitului Sihastria, impreuna cu alti frati. Apoi este luat in armata in orasul Botosani. Se reintoarce la schit in toamna anului 1936 si este tuns in monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. Dupa aceasta face ascultare la oile schitului pana in vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si Antonie Olaru.
În iunie 1942 este adus in schit si numit loctiitor de egumen, intrucat staretul Ioanichie Moroi era bolnav.
În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al Manastirii Neamt. Dupa aceasta data este numit oficial egumen al Schitului Sihastria.
În anul 1947, Schitul Sihastria, numarand peste 60 de vietuitori, a fost ridicat la rang de manastire, iar Proto-singhelul Cleopa Ilie este facut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
În anul 1948, fiind urmarit de organele politice de atunci, se retrage pentru sase luni in padurile din jurul Manastirii Sihastria.
În anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit staret al Manastirii Slatina - Suceava si se transfera acolo cu 30 de calugari din obstea Manastirii Sihastria, in urma deciziei Patriarhului Justinian. În locul sau este numit staret Protosinghelul Ioil Gheorghiu.
La Manastirea Slatina intemeiaza o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori. Între anii 1952-1954, fiind urmarit de securitate, se retrage in Muntii Stanisoara, impreuna cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dupa mai bine de doi ani de viata pustniceasca, este readus in manastire, la porunca Patriarhului Justinian.
În anul 1956, revine la metanie, iar in primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oara in Muntii Neamt, unde se nevoieste mai bine de cinci ani de zile.
În toamna anului 1964 revine in Manastirea Sihastria, ca duhovnic al intregii obsti, si povatuieste fara intrerupere atat calugari, cat si mireni, timp de 34 de ani, pana la 2 decembrie 1998, cand isi da duhul in mainile lui Hristos.
Ecaterina
Era a treia sora a Parintelui Cleopa. S-a nascut in anul 1914. Dupa ce a terminat scoala primara in satul natal, a intrat in monahism la Manastirea Agapia Veche, devenind rasofora, si s-a nevoit aici mai multi ani. Apoi s-a retras la Manastirea Agafton, din judetul Botosani, si a trecut la cele vesnice de tanara in aceasta manastire.
Mihai
Era al patrulea frate al Parintelui Cleopa. S-a nascut in anul 1917. Împreuna cu fratii sai a pastorit oile in poienile Schitului Cozancea mai multi ani. În anul 1934 a fost primit ca ucenic la Manastirea Durau, unde s-a nevoit cativa ani. Apoi s-a retras la Schitul Cozancea si si-a dat duhul in mainile Domnului, in anul 1940.
Hareta
S-a nascut in anul 1920. Urmeaza scoala primara in sat si isi ajuta parintii la munca campului. Ca si ceilalti frati ai ei, se muta la Domnul din frageda varsta, pentru a se bucura neincetat cu cetele ingeresti.
Alti doi copii
Ana Ilie mai naste doi copii, al caror nume nu ne sunt cunoscute. Ei mor din pruncie, fiind inmormantati in cimitirul satului natal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu