Francesco Illy, inventatorul espréssorului modern şi fondatorul renumitei companii Illy, s-a născut în Banat, în anul 1892. La 22 de ani, bărbatul a luptat în Primul Război Mondial, iar viaţa l-a purtat mai apoi spre Italia, unde a pus bazele unei afaceri de mare succes.
Celebrul esprésso, simbol al
culturii moderne italiene, cafeaua-minune gata în câteva secunde, a fost
reinventat de un bănăţean din Timişoara.
Francesco Illy, sau Ferencz, cum figurează în scriptele veacului al XIX-lea, s-a născut în cartierul Iosefin din Timişoara (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), în 7 octombrie 1892. Tatăl său, un tâmplar maghiar, se numea János, iar pe mama nemţoaică o chema Rössler Aloisia.
Francesco Illy, sau Ferencz, cum figurează în scriptele veacului al XIX-lea, s-a născut în cartierul Iosefin din Timişoara (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), în 7 octombrie 1892. Tatăl său, un tâmplar maghiar, se numea János, iar pe mama nemţoaică o chema Rössler Aloisia.
După şcoala elementară urmată la
Liceul Piarist din Timişoara, Illy a absolvit şcoala profesională, în 1904.
Conform diplomei de absolvire, tânărul Ferencz nu avea medii extraordinare.
Notă maximă a primit doar la disciplina „desen de mână“, luând însă note de
trecere la limită la religie, istorie, matematică şi scriere. În Timişoara,
Illy a locuit într-o casă aflată în fosta piaţă Scudler sau Kuttle, astăzi budelavrul
Regele Ferdinand.
La 22 de ani, s-a înrolat ca ofiţer în armata austro-ungară şi a plecat în Primul Război Mondial.
La 22 de ani, s-a înrolat ca ofiţer în armata austro-ungară şi a plecat în Primul Război Mondial.
După război, Illy s-a stabilit la Trieste, în Italia, unde s-a angajat ca la Hausbrandt, o firmă locală care se ocupa cu prepararea şi comercializarea cafelei, firmă care a fost înfiinţată chiar în anul în care s-a născut Francesco.
Primul Război Mondial i-a marcat existenţa pentru că, după război, atât oraşul său natal, Timişoara, cât şi cel adoptiv, Trieste, şi-au schimbat statul de apartenenţă. Înainte de război, amândouă făceau parte din Imperiul Austro-Ungar. Mai apoi, Timişoara a trecut la România, iar Trieste a devenit italian.
Certificatul de naştere al lui
Francesco Illy (foto Orizonturi Culturale Italo-Române)
La finalul anilor ’20, Francesco s-a căsătorit cu Vittoria şi au avut doi copii, Ernesto şi Hedda. După o primă experienţă de întreprinzător cu o companie producătoare de cafea, Emax, a fondat, în 1933, Illycaffe, împreună cu – de data aceasta – asociatul lui, Roberto Hausbrandt.
UMBRA UNUI BUNIC CELEBRU
Riccardo Illy, nepotul lui Francesco şi actualul preşedinte al concernului italian Illy, vorbeşte cu mândrie despre rădăcinile familiei sale. „Bunicul Francesco a murit în 1956, când eu aveam doar un an. Bunica Vittoria, căreia însă îi spuneam Doris, născută la Johannesburg dintr-un irlandez şi o triestină, a murit câţiva ani mai târziu. Mi-o amintesc cântând la pian, aşa cum îmi amintesc şi de gulaşul pe care îl pregătea sau de limba germană pe care o vorbea la ea acasă“, povesteşte Riccardo.
Riccardo Illy, unul din nepoţii lui
Francesco Illy
„Deşi bunicul era maghiar, tatăl meu, Ernesto, nu a învăţat niciodată această limbă, ci germana, iar abia mai târziu italiana. Noi, reprezentanţii celei de-a treia generaţii, împreună cu fraţii mei Francesco şi Andrea şi sora mea Anna, am învăţat mai întâi italiana şi, imediat după aceea, germana“, mai spune Riccardo Illy, într-un interviu acordat revistei Orizonturi Culturale Italo-Române.
„Deşi bunicul era maghiar, tatăl meu, Ernesto, nu a învăţat niciodată această limbă, ci germana, iar abia mai târziu italiana. Noi, reprezentanţii celei de-a treia generaţii, împreună cu fraţii mei Francesco şi Andrea şi sora mea Anna, am învăţat mai întâi italiana şi, imediat după aceea, germana“, mai spune Riccardo Illy, într-un interviu acordat revistei Orizonturi Culturale Italo-Române.
După moartea timişoreanului
Francesco Illy, în 1956, compania a fost preluată de fiul său, Ernesto, care a
trăit până în anul 2008.
„Tata ne-a povestit puţine lucruri
despre bunic, despre familia acestuia şi despre peripeţiile prin care a trecut.
Numai datorită mătuşii Hedda am reuşit să recuperez multe documente şi să
reconstitui în mare măsură istoria noastră. Îmi amintesc, totuşi, că tatăl meu
îmi povestea că bunicul era un vizionar. În timpul războiului, a scăpat cu
viaţă din teribila bătălie de la Verdun, la care a participat ca cetăţean
liber, întrucât fusese lăsat la vatră înainte de izbucnirea conflagraţiei“, a
explicat preşedintele concernului.
Riccardo relatează şi alte peripeţii
din război ale bunicului său. „A fost unicul supravieţuitor al unui
bombardament neaşteptat asupra unei barăci ascunse în munţi, de care s-a
îndepărtat împins de instinct. De asemenea, îi plăcea arta, în mod special
muzica şi pictura, de care s-a şi ocupat, la fel şi mâncărurile bune. S-a
dedicat şi agriculturii. Gândindu-mă la bunicul Francesco, mă impresionează
spiritul său de întreprinzător şi eclectismul de care a dat dovadă. A fost un
tehnician genial, contabil şi artist“, a mai spus nepotul lui Francesco Illy,
care a preluat preşedinţia companiei Illy după moartea tatălui său, Ernesto.
Ernesti Illy, fiul lui Francesco
INVENTATORUL ESPRÉSSORULUI MODERN
În 1935, Francesco Illy şi-a
brevetat invenţia, espréssorul de cafea, şi a revoluţionat prepararea licorii
aromate. Ce a făcut Illy? A înlocuit sistemul bazat pe aer comprimat cu unul bazat
pe aburi şi l-a numit
„Illetta“.
„Bunicul a inventat tehnologiile necesare pentru realizarea acestui proiect şi anume presurizarea, pentru a conserva cafeaua mai mult timp. Tot bunicul a inventat şi cafetiera esprésso modernă. Tatăl meu, Ernesto, a completat acest cadru, aducându-şi contribuţia ştiinţifică de chimist în slujba calităţii şi relansând spiritul pionieristic al companiei. El a pus la punct sistemul de preparare a cafelei esprésso cu pliculeţe de cafea, de la începutul anilor ’70“, a declarat Riccardo Illy, pentru revista Orizonturi Culturale Italo-Române.
Invenţia espréssorului modern este
revendicată de Ungaria, ţară care îl promovează aşa cum se cuvine pe
timişoreanul Illy şi al cărei steag se află arborat pe clădirea companiei din
Trieste. Multiculturalitatea Banatului s-a păstrat la compania italiană, unde
se vorbeşte maghiară, germană şi italiană. Printre invenţiile celor de la Illy,
în secolul al XXI-lea, se numără şi „iperesprésso“, care se bazează pe
folosirea de capsule de cafea, produsele Illy fiind distribuite în peste
140 de ţări.
ILLY PENTRU TIMIŞORENI
În România, cafeaua Illy se găseşte
în peste 1.300 de cafenele, restaurante şi hoteluri, prin intermediul
distribuitorilor. „Originile comune şi afinităţile lingvistice şi culturale
facilitează înţelegerea imediată între italieni şi români. Există, la bază, o
reciprocă simpatie, senzaţia că avem mai multe afinităţi şi, ca atare, un fel
de prejudecată pozitivă care facilitează raporturile“, a declarat Riccardo
Illy, preşedintele companiei de la Trieste.
Cât despre deschiderea unei cafenele Illy în Timişoara, Riccardo Illy este încântat de idee. „Să dedicăm o Illycollection fondatorului societăţii şi oraşului său natal es te fără îndoială o idee fascinantă. Să vedem dacă un artist va fi atât de inspirat în realizarea unei lucrări care să îl convingă pe art-directorul nostru Carlo Bach, care este deosebit de sever“, a încheiat
Riccardo Illy.
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ
Nicolae Robu, primarul Timişoarei, îi va conferi lui Francesco Illy o diplomă de excelenţă post-mortem, care urmează să fie primită de nepoţii inventatorului. Primarul mai doreşte să transforme turnul de apă din cartierul Iosefin într-o cafenea Illy. „Vreau ca Timişoara să devină cunoscută prin tot ce a avut şi are ea valoros. Timişoara a fost un oraş al inovaţiilor. Avem o mulţime de premiere şi avem obligaţia să le facem cunoscute. Probabil foarte puţini timişoreni ştiu că inventatorul espréssorului de cafea s-a născut la Timişoara, unde a trăit până la vârsta de 22 de ani“, a declarat Nicolae Robu.
Turnul de apă din Iosefin va fi
transformă în cafenea Illy
Cafeaua, un brand pentru Timişoara
Cafeaua, un brand pentru Timişoara
La mai bine de 120 de ani de la
naşterea lui Francesco Illy, urmaşii marelui inventator sunt aşteptaţi la
Timişoara, să viziteze oraşul de baştină al bunicului lor. Este vorba de Andrea
şi Riccardo Illy, cei doi stâlpi ai companiei Illy din Trieste, Italia. Cel din
urmă, preşedintele renumitului concern italian, a fost primar al oraşului
Trieste şi deputat al regiunii Friulli-Venezia-Giulia. Invitaţia va fi făcută
de Primăria Timişoara şi de Asociaţia Timişoara Capitala Culturală Europeană
2021.
„Din păcate, multe dintre pesonalităţile născute sau care s-au afirmat la Timişoara nu sunt cunoscute la noi. Este şi exemplul lui Francesco Illy, care are realmente o poveste de succes. Vrem să îi invităm pe cei doi nepoţi la Timişoara, pentru că dorim să valorificăm acest caracter multicultural al oraşului în cursa noastră de a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021“, a declarat Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană.
Bufetele instituţiilor europene de la Buxelles sau Strasbourg oferă doar cafea Illy, în toate marile capitale din Europa există aşa-zisele Espréssamente Illy (120 de francize în întreaga lume), nu însă şi în oraşul natal al celui care a pus compania pe picioare. De altfel, Francesco Illy nu există pentru Timişoara decât în arhivele prăfuite ale Parohiei Romano-Catolice, ale Arhivelor Naţionale sau ale Vicariatului Romano-Catolic, printre registrele îngălbenite de vreme.
Registrul din Arhivele Naţionale din Timişoara
„Illy este cunoscut în toată lumea, dar la el acasă nu. Trebuie să ne gândim să propunem un nume de stradă, să punem o placă comemorativă pe casa unde a stat şi unde a studiat, ori să facem un festival de cafea care să îi poarte numele. Primăria poate să le ofere nepoţilor diplome de onoare“, a mai declarat Simona Neumann.
Trieste este astăzi un oraş multicultural şi multireligios, la fel cum a fost şi Timişoara lui Francesco Illy. Pe acest lucru se va marşa şi la candidatura oraşului de pe Bega pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, în 2021.
„Acest spirit pluralist al Triestului s-a dezvoltat mai ales în timpul perioadelor istorice ale Imperiului Roman şi, apoi, ale Imperiului Habsburgic. Astăzi, Uniunea Europeană, prin libera circulaţie a persoanelor, monedei, mărfurilor, cunoştinţelor, a recreat condiţiile necesare pentru a perpetua şi valoriza acest model de convieţuire, care ar putea fi astfel «exportat» în alte părţi ale Europei, ca şi în întreaga Europă“, a mai spus Riccardo, nepotul lui Illy.
Pe tărâmul artei
În lupta Timişoarei pentru afirmarea în domeniul culturii şi artelor, Illy poate reprezenta un punct de sprijin important, compania fiind cunoscută pentru implicarea în acest domeniu. Cei de la Illy au avut mereu deschidere spre artă. În 1934, la doar un an de la înfiinţarea companiei, Francesco l-a însărcinat pe Xanti Schawinski, un apreciat designer de origine poloneză, să realizeze un afiş care să promoveze marca Illy.
Societatea a continuat să colaboreze
de-a lungul timpului cu arhitecţi, designeri şi artişti atât pentru realizarea
produselor, cât şi pentru campaniile de comunicare. În 1992, a fost lansată
„Illycollection“: ceşcuţele de cafea desenate de artişti contemporani. Unul
dintre artiştii implicaţi, James Rosenquist, a pictat şi un tablou cu cel mai
recent logo al societăţii, adoptat în 1994.
Compania a sponsorizat diverse
evenimente şi activităţi culturale. „Orice firmă ar trebui să susţină cel puţin
un sector de artă şi acelaşi lucru ar trebui să-l facă statul italian.
Valorificarea propriului patrimoniu artistic, investind în muzee şi în
conservarea patrimoniului arhitectonic, ne-ar permite, pe de o parte, să ne
perpetuăm înclinaţia naturală spre realizarea a tot ce este frumos şi bun şi,
pe de altă parte, ar favoriza atragerea de turişti, contribuind la relansarea
unui sector în care ar trebui să fim pe primele locuri“, a explicat Riccardo
Illy, nepotul celebrului timişorean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu