Totb.ro
a publicat raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly
şi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester,
referitoare la patrimoniul cultural de la Roşia Montană.
Cei trei
experţi au realizat acest audit pentru Ministerul Culturii, în 2010, cu o
finanţare asigurată de către Fundaţia Pro Patrimonio şi Şerban
Cantacuzino.
Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se
concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o parte
mai amplă a peisajului cultural de mare importanță,comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universală excepțională” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO.
Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie
de complexuri miniere subterane foarte extinse și de mare importanță din
cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic.
Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele și
tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt
asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale
metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor și comunităților. Alte
dovezi, de la epigrafii, la tăblițe cerate, până la depozite arheologice
precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial.
Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de Poziție privind
Importanța Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Roșia
Montană Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada
romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a
reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de
o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță
istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia
Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și
Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și
galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării.
Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate
deloc. Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o
resursă unică de semnificații.
Acest raport, produs pe
baza muncii de teren și am literaturii de specialitate, în
august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său
internațional. Concluzionăm că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională.
Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai
important complex de mine aurifere subterane din perioada romană
cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață
din zone de procesare a minereurilor, așezările, locurile religioase și
cimitirele, precum și istoria documentată a zonei aferente, constituie o
istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din
perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada
comunistă. Dat fiind potențialul adițional de a pune în lumină
tranziția de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o
bază solidă pentru a considera minele de la Roșia Montană ca având o
importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial.
Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale
excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit
să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial),
regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru criterii:
(ii)
arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul
unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce
privește dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
(iii) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale uneicivilizații, care încă există sau a dispărut;
(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(v) este un exemplu deosebit
pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a
mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru
interacțiunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil
sub impactul schimbărilor ireversibile.
Masivul
Cârnic, în deosebi, conține cele mai extinse complexuri miniere
subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate ca
ansamblu, în totalitate.
Evaluarea
făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj
se configurează după cum urmează, însă ănainte de toate este esențial să
aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca
ansamblu este mai mare decât suma părților sale. Permiterea
dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un
prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu