Glucidele

Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvântul grecesc glykus, ceea ce înseamna dulce, întrucât majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra în componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sângelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente în vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat).

Glucidele constituie o sursa importanta de energie în organism. La arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii. Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru înfaptuirea diferitelor functii fiziologice.

Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide în organism). Glicogenul se depune în ficat si muschi. El joaca un rol important în reglarea nivelului de zahar din sânge. Continutul total de glicogen în organism este de 500g (1/3 se localizeaza în ficat si 2/3 - în muschii scheletului). Daca glucidele nu patrund în organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza în timp de 12-18 ore. În asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor).

Amidonul este sursa principala de glucide în ratia alimentara. El intra în componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune în dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurând continutul normal de glucoza din sânge.

Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera în organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.

Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra în componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la vârstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza în caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare au actiune colagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tarâtele de grâu (15-30g zilnic), adaugate la bucate.

Pectina intra în componenta fructelor si legumelor. Ea are însusiri cleioase, actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale.

Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putând fi sintetizate în organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide în ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei.

Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate în amidon, al fructelor si legumelor cu continut înalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica înalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale.

Norma zilnica de glucide în ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care îndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pâna la 600-700g de glucide zilnic.