Denumirea de lipide provine din limba greaca - lipos - gras,
grasime. Grasimile intra în grupa lipidelor simple si reprezinta eteri compusi
ai acizilor grasi si alcool trivalent al glicerinei.
Lipidele constituie o importanta sursa energetica
a organismului. La arderea 1 g de lipide se degaja 9 kcalorii. Dupa origine,
grasimile se împart în vegetale si animale. Ele contin acizi saturati si
nesaturati. Grasimile bogate în acizi grasi saturati sunt solide la temperatura
obisnuita, cele bogate în acizi grasi nesaturati sunt lichide si se numesc
ulei.
Grasimile îndeplinesc un rol energetic în
organism si se folosesc la lupta acestuia contra frigului, intra în componenta
celulelor organismului, pot fi sintetizate din produsele intermediare ale
metabolismului proteic si glucidic, dar aceste grasimi nu contin acizi grasi
polinesaturati, care se numesc esentiali. Grasimile contribuie la absorbtia
vitaminelor liposolubile si servesc ca sursa a acestor vitamine. Grasimile
stimuleaza peristaltismul intestinal, eliminarea bilei, functia exocrina a
pancreasului, îmbunatatesc calitatile gustative ale hranei si provoaca senzatia
de saturatie. Grasimile se depoziteaza ca substanta de rezerva în tesutul
adipos sub piele, în jurul unor organe. Rezervele adipoase cresc la consumul
exagerat de grasimi alimentare si glucide, ducând la obezitate.
Consumul în exces al grasimilor bogate în acizi
grasi saturati (palmitic, stearic, butiric, capronic s.a), are ca urmare cresterea
colesterolului în sânge cu depunerea lui în peretii arterelor si sclerozarea
lor, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. în acizi grasi saturati sunt
bogate untul, untura de porc, carnea, pestele gras.
Acizii grasi polinesaturati, care nu pot fi sintetizati
în organism sunt: linoleic, linolenic. Ei se numesc esentiali si trebuie sa
patrunda în organism cu hrana. În prezenta vitaminei B6 acizii linoleic si
linolenic se transforma în acidul arahidonic. Acizii arahidonic si linoleic
sunt predecesorii prostaglandinelor, ei poseda proprietatile de a spori
elasticitatea si micsora permeabilitatea vaselor, de a forma cu colesterolul
compusi usor solubili, grabind transformarea în ficat a colesterolului în acizi
biliari si contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a
stimula eliminarea bilei si peristaltismul intestinal. Acesti acizi asigura
cresterea si dezvoltarea normala a organismului, intensifica actiunea lipotropa
a colinei si stimuleaza sinteza acesteia.
Acidul linoleic inhiba cresterea tumorilor.
Insuficienta de acizi grasi polinesaturati provoaca dermatite, micsoreaza
capacitatea de reproductie. Lipsa sau prezenta lor în cantitati insuficiente
deregleaza utilizarea celorlalti acizi din organism. Sursa principala de acizi
grasi polinesaturati sunt uleiurile vegetale nerafmate. Acidul linoleic
constituie în uleiul de floarea-soarelui 68%, de soia - 58,8%, de porumb - 53%,
de maslin - 15%; în untura de porc -8,8%, de vita - 2,2%, de gaina - 18 - 23%,
în unt - 3,6%.
Necesarul zilnic al organismului de acid linoleic
este de 2-6g ceea ce echivaleaza cu 10-15g de ulei vegetal nerafinat. Pentru a
crea un surplus de acid linoleic în organism se recomanda un consum zilnic de
20-25g de ulei vegetal nerafinat. Norma zilnica de acid linolenic este de
0,2-0,6g.
Acizii grasi saturati (palmitinic, stearinic sa.)
se gasesc în grasimile animale (unt, smântâna, untura) în proportii
satisfacatoare. Pentru sinteza grasimilor proprii organismul are nevoie de
acizi grasi saturati si nesaturati în anumite proportii.
Limitarea considerabila a grasimilor în
alimentatie se soldeaza cu micsorarea masei corporale, rezistentei organismului
catre factorii daunatori ai mediului înconjurator (infectie, frig sa.)., retine
cresterea si dezvoltarea organismului tânar.
Surplusul de grasimi în alimentatie duce la
dereglarea metabolismului, contribuie la aparitia unor maladii (ateroscleroza,
diabet zaharat s.a.), face sa sporeasca masa corpului, micsoreaza pofta de
mâncare, provoaca disfunctia ficatului, pancreasului, intestinelor, mareste
coagulabilitatea sângelui. Deficitul metioninei, colinei, lecitinei, pe fondul
surplusului de grasimi, contribuie la infiltrarea lipidica a ficatului. Excesul
de grasimi cu limitarea glucidelor deseori contribuie la aparitia acidozei ca rezultat
al acumularii în organism a corpilor cetonici (produsi de oxidare incompleta ai
metabolismului lipidic).
Grasimile sunt purtatori ai fosfolipidelor cu
actiune lipotropa. Din acizii grasi nesaturati esentiali si fosfolipide se
sintetizeaza prostaglandinele - substante cu actiune asemanatoare cu cea a
hormonilor si care se mai numesc hormoni ai tesuturilor.
În componenta lipidelor intra lecitina si
colesterolul. Spre deosebire de grasimi neutre, aceste substante nu au însusiri
energetice. Lecitina este compusa din glicerina, acizi grasi, acid fosforic si
colina. Ea are actiune lipotropa, este antagonist al colesterolului cu actiune
antisclerotica, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice,
stimuleaza eliminarea bilei, sinteza eritrocitelor si a hemoglobinei. Lecitina
face parte din fosfolipide. Ea se sintetizeaza de catre toate celulele
organismului. Necesarul zilnic de fosfolipide este de 5g. Sunt bogate în
lecitina galbenusul de ou, smântâna, frisca, uleiurile vegetale nerafinate.
Colesterolul face parte din grupa sterinelor si
intra în componenta tuturor celulelor si lichidelor organismului, contribuie la
sinteza acizilor biliari, hormonilor suprarenalelor, sexuali, normalizeaza
permeabilitatea membranelor celulare si, sub actiunea razelor ultraviolete, se
transforma în piele în vitamina D3. O parte de colesterol se sintetizeaza în
organism de catre diferite celule ale tesuturilor, iar alta patrunde cu hrana.
Sunt bogate în colesterol galbenusul de ou, untul, smântâna, carnea de vita si de
porc, pestele sa. Colesterolul din produse alimentare se dizolva mai greu decât
colesterolul endogen. În organism, colesterolul se sintetizeaza din acid acetic
(produs al metabolismului intermediar al glucidelor si lipidelor). Excesul de
colesterol prezinta unele riscuri pentru sanatate. Uleiurile vegetale contin
fosfolipide si sitosterina care micsoreaza nivelul colesterolului din sânge.
Sitosterina împiedica absorbtia colesterolului în intestin prin formarea de
compusi greu solubili. Colesterolul se elimina din organism cu bila, prin
membrana intestinului gros. Continutul limitat al colesterolului în ratia
alimentara face sa sporeasca sinteza lui în organism. Norma zilnica de
colesterol este de 0,3-0,6 g.
În grasimi se dizolva vitaminele liposolubile
A, D, E, K.
Necesitatea medie a omului sanatos în grasimi
constituie 30% din valoarea energetica a ratiei. La persoanele ce îndeplinesc
un lucru fizic greu acest indice se mareste pâna la 35%. Folosirea în limitele
normei a grasimilor constituie I -1,5g la kg, sau 70-100g pe zi pentru o
persoana cu masa corpului de 70 kg. La calcularea lor se tine cont de grasimile
libere si de cele care intra în componenta produselor alimentare. Pentru
persoanele în vârsta se recomanda micsorarea continutului de grasimi din ratia
alimentara zilnica pâna la 25% din valoarea energetica. Uleiurile vegetale
trebuie sa constituie 25-30g din grasimile consumate.
Sursele principale de grasimi sunt: uleiurile
vegetale (99,9%), untul (82,5%), brânza de vaci (18%), cascavalul (23,5%), carnea
de vita (20,2%), carnea de porc (27,8-49,3%), carnea de gaina (20,2%), nucile
(54,5%).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu