Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei
sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de
tiamina în organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii în
membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Aceste
modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide
fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. Avitaminoza B1 poate
provoca boala «beri-beri» cu paralizia membrelor inferioare, tulburari ale
cordului. Vitamina B1 în doze mari (în conditii experimentale) conditioneaza
dereglari ale functiei rinichilor, provocând anurie, contribuie la micsorarea
masei corpului, la steatoza hepatica, insomnie. Sunt bogate în tiamina pâinea
neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de
porc, drojdiile alimentare si de bere, nucile, tarâtele.
Vitamina B2
(riboflavina) participa la respiratia celulara, metabolismul
proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si
microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute,
conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza
si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen în ficat si
rezistenta organismului fata de infectii, retine cresterea organismului.
Riboflavina se afla în drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de
ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida.
Vitamina B6
(piridoxina) intervine în metabolismul aminoacizilor,
hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa
în sinteza ureei, serotoninei, histaminei, în transformarea triptofanului în
vitamina PP, împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. Lipsa
vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber în serul
sanguin, în ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea
rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste în drojdiile de bere si
alimentare, în galbenusul de ou, în ficat, carne, peste, leguminoase, tarâte de
cereale, în varza, spanac.
Vitamina B12
(ciancobalamina) intervine în sinteza hemoglobinei, îndeplineste
rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de
glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine
provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina
B12 se gaseste în ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdiile de bere
si alimentare, ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora
intestinala.
Vitamina PP
(niacina, acidul nicotinic) participa în metabolismul
glucidic, proteic, la respiratia celulara, contribuie la normalizarea functiei
sistemului nervos, a unor glande cu secretia interna, stimuleaza eritropoieza,
micsoreaza nivelul glucozei în sânge, contribuie la sporirea rezervei de
glicogen în ficat, participa la normalizarea colesterolului în sânge,
favorizeaza furnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoaca
tulburari digestive si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatii pielii la
razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestata prin diaree,
dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste în ficat, cereale nedecorticate,
drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci. Ea poate fi sintetizata în
organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala.
Acidul folic
(folacina) participa în procesul de sinteza a proteinelor
si acizilor nucleici, în metabolismul unor aminoacizi, are proprietati
lipotrope. în insuficienta folacinei apare anemia megaloblastica hipocroma,
leucopenie, trombocitopenie, stomatita, gastrita, enterita. Acidul folic contin
frunzele plantelor, ficat, rinichi, drojdiile alimentare si de bere.
Acidul pantotenic (vitamina B3) participa în metabolismul
proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor.
Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului
nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul
vitaminei B3 se întâlnesc rar, deoarece ea se afla în multe produse alimentare
si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. Sunt bogate în acid
pantotenic drojdiile alimentare si de bere, tarâtele de cereale, leguminoasele,
ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele.
Biotina (vitamina
H) normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic.
În insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mâncare si
masa corporala, se observa slabiciune generala si somnolenta. Insuficienta de
biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina,
substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza de flora
intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiile de bere si
alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete).
Vitamina C
(acidul ascorbic) participa în procesele metabolice celulare, în
metabolismul proteic, al colesterolului, fierului, în biosinteza hormonilor
steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva
infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza
apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea
glicogenului în ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitaminei C are
ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii, agravarea evolutiei
lor, scaderea rezistentei la diferitele substante toxice, provoaca sângerari
pronuntate în traume mici. În cazurile grave de carenta apare scorbutul care se
caracterizeaza prin anemie, sângerari si inflamatii ale gingiilor, caderea
dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, în organele interne, hipotonie.
Dozele mari ale vitaminei C pot provoca insomnie, cefalee, hipertensiune
arteriala, întreruperea sarcinii. Cantitati sporite de vitamina C contin
fructele si legumele (macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul,
patrunjelul s.a.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu