SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU MONAHI
Întrucat zilnic veneau parinti si frati atat din Manastirea Sihastria, cat si din alte manastiri, pentru spovedanie si sfatuire duhovniceasca la Parintele Cleopa, sfintia sa cauta sa dea fiecaruia sfaturi potrivite cu nevoile sale sufletesti, precum il calauzea Duhul Sfant.
Monahii, dupa cum se stie, duc viata duhovniceasca deosebita, au canon special randuit de duhovnicii lor, au si incercari deosebite si de aceea au nevoie de duhovnici iscusiti, care sa-i poata povatui pe calea pocaintei spre Hristos. De aceea Parintele Cleopa intreba pe fiecare ce probleme sufletesti are. Apoi, de cata vreme nu este spovedit, cine ii este duhovnic, daca are dezlegare sau nu pentru Sfanta Împartasanie si daca il mustra constiinta pentru vreun pacat pe care l-a ascuns sau s-a rusinat sa-l marturiseasca.
De raspunsul pe care il dadea fiecare in fata batranului, depindea si sfatuirea duhovniceasca pe care o primea. Si intrucat Parintele Cleopa cunostea bine Sfanta Scriptura, Sfintii Parinti, Filocalia si Sfintele Canoane, si era inspirat de Dumnezeu, el reusea intotdeauna sa dea raspunsul cel mai bun, potrivit cu nevoia si framantarea sufleteasca a fiecaruia. Astfel, cel care primea sfatul batranului si il implinea, avea multa bucurie si pace sufleteasca. Iar daca fagaduia ca pazeste sfatul lui si nu-l implinea, avea mustrare de constiinta si era nevoit sa se reintoarca la batranul.
Sfatul cel mai des recomandat atat monahilor, cat si credinciosilor, era acesta: ''Daca vrei sa mergi drept inaintea lui Dumnezeu, iti trebuie doua ziduri. Dar nu de caramida, nu de piatra, nu de pamant, ci doua ziduri duhovnicesti. Sa aveti frica de Dumnezeu in dreapta, caci zice Proorocul David: Cu frica de Dumnezeu se abate tot omul de la rau; iar in stanga sa aveti frica mortii, caci zice Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urma ale tale si in veac nu vei gresi. Aceste doua fapte bune - frica de Dumnezeu si cugetarea la moarte -, il izbavesc pe om de tot pacatul''.
Alte sfaturi pe care le recomanda monahilor erau si acestea: sa faca ascultare cu dragoste si cu ''Doamne Iisuse'' in minte si in inima, si sa participe, in functie de ascultare, in fiecare zi la Sfanta Liturghie si la celelalte slujbe ale Bisericii.
De asemenea, Parintele Cleopa mai recomanda monahilor si fratilor din manastiri sa asculte intru toate de duhovnicii lor. Daca nu pot implini un canon, sa ceara duhovnicilor un alt canon, pe masura puterii lor; sa citeasca zilnic cate un capitol sau doua din Sfanta Scriptura, mai ales din Noul Testament; sa citeasca viata sfantului din ziua respectiva si cate un cuvant din Pateric si alte carti sfinte.
Recomanda iarasi vietuitorilor din manastiri sa fie cat mai statornici in viata monahala, sa nu umble dintr-un loc in altul, dintr-o manastire in alta; sa nu aiba nici un fel de avere personala si sa nu faca nimic fara binecuvantarea staretului si a duhovnicului.
Daca veneau la sfintia sa calugari sau frati care se sminteau de unele lucruri, parintele ii indemna sa ia aminte la ei insisi: ''Ce crezi tu? Un corabier, cand merge cu corabia pe mare, prin locuri stancoase si periculoase, crezi ca el se uita la alta corabie, pe unde o duce celalalt? El este cu ochii la carma.
Sau cel care merge cu masina pe drum, se uita cum conduce celalalt masina? El este cu ochii la drumul lui: dreapta, stanga, panta, deal! Fiecare este cu ochii la masina lui. Asa si tu. Fii cu mana pe volanul sufletului tau! Uita-te la sufletul tau, sa nu-l dai in prapastie! Treaba lui ce face celalalt. Fiecare se mantuieste dupa cum isi conduce sufletul sau.
Trei frati de la Manastirea Neamt s-au dus la mosul Gheorghe Lazar, un om sfant, care a facut minuni in partile acestea, si i-au zis:
- Mos Gheorghe, noi plecam din manastirea asta, ca ne-am smintit!
- Dar de ce, draguta? a spus batranul.
- Nu mai este mantuire in manastire!
Atunci mosul Gheorghe, care niciodata nu se mania, a strigat tare de trei ori: ''Nu fa tu! Nu fa tu! Nu fa tu!'' si s-a dus''.
Daca cineva din cinul monahal observa vreo abatere mai grava la parintele sau duhovnicesc, fie iubirea de avere, fie lacomia de orice fel, zgarcenia, mandria, mania si altele, Parintele Cleopa ii recomanda sa-si aleaga un alt duhovnic, fara sa-l judece pe cel dintai.
Acestea sunt cateva din sfaturile pe care le dadea Arhimandritul Cleopa fiilor sai duhovnicesti si tuturor monahilor din tara care veneau sa-i ceara cuvant de folos.
Întrucat zilnic veneau parinti si frati atat din Manastirea Sihastria, cat si din alte manastiri, pentru spovedanie si sfatuire duhovniceasca la Parintele Cleopa, sfintia sa cauta sa dea fiecaruia sfaturi potrivite cu nevoile sale sufletesti, precum il calauzea Duhul Sfant.
Monahii, dupa cum se stie, duc viata duhovniceasca deosebita, au canon special randuit de duhovnicii lor, au si incercari deosebite si de aceea au nevoie de duhovnici iscusiti, care sa-i poata povatui pe calea pocaintei spre Hristos. De aceea Parintele Cleopa intreba pe fiecare ce probleme sufletesti are. Apoi, de cata vreme nu este spovedit, cine ii este duhovnic, daca are dezlegare sau nu pentru Sfanta Împartasanie si daca il mustra constiinta pentru vreun pacat pe care l-a ascuns sau s-a rusinat sa-l marturiseasca.
De raspunsul pe care il dadea fiecare in fata batranului, depindea si sfatuirea duhovniceasca pe care o primea. Si intrucat Parintele Cleopa cunostea bine Sfanta Scriptura, Sfintii Parinti, Filocalia si Sfintele Canoane, si era inspirat de Dumnezeu, el reusea intotdeauna sa dea raspunsul cel mai bun, potrivit cu nevoia si framantarea sufleteasca a fiecaruia. Astfel, cel care primea sfatul batranului si il implinea, avea multa bucurie si pace sufleteasca. Iar daca fagaduia ca pazeste sfatul lui si nu-l implinea, avea mustrare de constiinta si era nevoit sa se reintoarca la batranul.
Sfatul cel mai des recomandat atat monahilor, cat si credinciosilor, era acesta: ''Daca vrei sa mergi drept inaintea lui Dumnezeu, iti trebuie doua ziduri. Dar nu de caramida, nu de piatra, nu de pamant, ci doua ziduri duhovnicesti. Sa aveti frica de Dumnezeu in dreapta, caci zice Proorocul David: Cu frica de Dumnezeu se abate tot omul de la rau; iar in stanga sa aveti frica mortii, caci zice Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urma ale tale si in veac nu vei gresi. Aceste doua fapte bune - frica de Dumnezeu si cugetarea la moarte -, il izbavesc pe om de tot pacatul''.
Alte sfaturi pe care le recomanda monahilor erau si acestea: sa faca ascultare cu dragoste si cu ''Doamne Iisuse'' in minte si in inima, si sa participe, in functie de ascultare, in fiecare zi la Sfanta Liturghie si la celelalte slujbe ale Bisericii.
De asemenea, Parintele Cleopa mai recomanda monahilor si fratilor din manastiri sa asculte intru toate de duhovnicii lor. Daca nu pot implini un canon, sa ceara duhovnicilor un alt canon, pe masura puterii lor; sa citeasca zilnic cate un capitol sau doua din Sfanta Scriptura, mai ales din Noul Testament; sa citeasca viata sfantului din ziua respectiva si cate un cuvant din Pateric si alte carti sfinte.
Recomanda iarasi vietuitorilor din manastiri sa fie cat mai statornici in viata monahala, sa nu umble dintr-un loc in altul, dintr-o manastire in alta; sa nu aiba nici un fel de avere personala si sa nu faca nimic fara binecuvantarea staretului si a duhovnicului.
Daca veneau la sfintia sa calugari sau frati care se sminteau de unele lucruri, parintele ii indemna sa ia aminte la ei insisi: ''Ce crezi tu? Un corabier, cand merge cu corabia pe mare, prin locuri stancoase si periculoase, crezi ca el se uita la alta corabie, pe unde o duce celalalt? El este cu ochii la carma.
Sau cel care merge cu masina pe drum, se uita cum conduce celalalt masina? El este cu ochii la drumul lui: dreapta, stanga, panta, deal! Fiecare este cu ochii la masina lui. Asa si tu. Fii cu mana pe volanul sufletului tau! Uita-te la sufletul tau, sa nu-l dai in prapastie! Treaba lui ce face celalalt. Fiecare se mantuieste dupa cum isi conduce sufletul sau.
Trei frati de la Manastirea Neamt s-au dus la mosul Gheorghe Lazar, un om sfant, care a facut minuni in partile acestea, si i-au zis:
- Mos Gheorghe, noi plecam din manastirea asta, ca ne-am smintit!
- Dar de ce, draguta? a spus batranul.
- Nu mai este mantuire in manastire!
Atunci mosul Gheorghe, care niciodata nu se mania, a strigat tare de trei ori: ''Nu fa tu! Nu fa tu! Nu fa tu!'' si s-a dus''.
Daca cineva din cinul monahal observa vreo abatere mai grava la parintele sau duhovnicesc, fie iubirea de avere, fie lacomia de orice fel, zgarcenia, mandria, mania si altele, Parintele Cleopa ii recomanda sa-si aleaga un alt duhovnic, fara sa-l judece pe cel dintai.
Acestea sunt cateva din sfaturile pe care le dadea Arhimandritul Cleopa fiilor sai duhovnicesti si tuturor monahilor din tara care veneau sa-i ceara cuvant de folos.
SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU CREDINCIOSI
Parintele Cleopa era un iscusit duhovnic atat pentru calugari, cat si pentru credinciosi. În primul rand se straduia sa trezeasca in suflete ravna si dorul pentru Dumnezeu. Dupa acestea urma cresterea duhovniceasca a acelui suflet si innoirea lui.
El recomanda fiilor sai sufletesti sa respecte, in general, urmatoarele sfaturi:
Copiii sa fie crescuti de mici in frica Domnului. Sa invete rugaciuni pe de rost, sa fie spovediti si imparta-siti lunar; sa fie dusi cu regularitate la Sfanta Biserica, sa asculte de parinti, sa faca rugaciuni si metanii pentru tata si mama, pentru fratii si rudele lor, sa invete religia in scoala, sa tina sfintele posturi si sa nu fure.
Tinerii sa aiba fiecare duhovnicul sau. Sa se spovedeasca o data pe luna, iar Sfanta Împartasanie sa o primeasca cu multa evlavie, cand vor fi vrednici de Trupul si Sangele Domnului, urmand sfatul duhovnicului. Apoi sa asculte intru toate de parinti, sa se fereasca de toate smintelile si pacatele urate de astazi; sa citeasca carti sfinte, iar care au chemare, sa se puna in slujba Domnului, fie invatand Seminarul si Teologia, fie intrand in viata monahala. Cei care au abateri grave de la morala crestina sa se spovedeasca la duhovnici batrani si sa urmeze canonul randuit de ei.
Cei care vor sa se casatoreasca sa fie cercetati canonic de preotii lor, ca nu cumva sa fie rude intre ei, sau sa se casatoreasca fara voia parintilor lor. Apoi sa respecte poruncile date de Dumnezeu celor casatoriti, adica sa nu-si ucida pruncii, sa asculte de parinti, sa fie crestini buni, sa faca milostenie si sa implineasca cu cuget curat sfaturile duhovnicilor lor.
Cei casatoriti sa faca din casa lor o adevarata biserica. Sa nasca si sa-si creasca copiii in frica de Dumnezeu, sa se roage mult, sa faca milostenie la saraci si la vaduve, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca cel putin de patru ori pe an, daca au dezlegare. Apoi sa nu primeasca sectanti si oameni de alta lege in casele lor, sa traiasca in pace unii cu altii, sa ingrijeasca cu sfintenie de parintii si batranii familiei si sa asculte intru toate de pastorii lor sufletesti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu