DUHOVNICII PARINTELUI CLEOPA
Pana la varsta de doisprezece ani, Parintele Cleopa, pe atunci elev la scoala primara, se marturisea la preotul de parohie, numit Gheorghe Chiriac, care a botezat pe toti copiii familiei Alexandru Ilie. Dupa aceasta varsta, tanarul Constantin se marturisea la duhovnicii Schitului Cozancea, din apropiere, mai ales la duhovnicul Conon Gavrilescu, care era un vestit exorcist si parinte duhovnicesc in partea locului.
Din toamna anului 1929, cand intra in viata monahala la Schitul Sihastria, a avut ca duhovnic pe egumenul schitului, Protosinghelul Ioanichie Moroi, care era parinte duhovnicesc al tuturor vietuitorilor de aici, intrucat era singurul preot si slujitor al Sihastriei.
Prin anii 1937-1938, monahul Cleopa se ducea uneori cu oile in apropiere de Agapia Veche si isi marturisea pacatele la vestitul duhovnic Vichentie Malau. Dupa anul 1938, cand Protosinghelul Vichentie s-a dus ca preot misionar in Banat, Parintele Cleopa se spovedea atat la batranul staret Ioanichie, cat si la Ieroschimonahul Ioil.
Din anul 1942, dupa ce a fost numit loctiitor de egumen, Parintele Cleopa se spovedea de obicei la Ieroschimonahul Ioil Gheorghiu, duhovnicul schitului, intrucat batranul egumen zacea la pat. Dar si dupa hirotonia sa in preot, in anul 1945, si dupa numirea sa ca egumen la Sihastria, se spovedea tot la Ieroschimonahul Ioil, iar uneori la Ieromonahul Calistrat Bobu.
Catre sfarsitul anului 1948, Ieroschimonahul Paisie Olaru se transfera de la Cozancea in obstea Manastirii Sihastria, devenind duhovnicul Parintelui Cleopa si al multor parinti. Acest mare parinte era cel mai iscusit duhovnic din Moldova, in a doua jumatate a secolului XX. Chiar si in perioadele de retragere in munti, Parintele Cleopa se marturisea uneori tot la duhovnicul Paisie, care se ducea in miez de noapte sa-l intalneasca la un loc anumit, cunoscut numai de ei.
La 18 octombrie 1990, cand Ieroschimonahul Paisie se muta la Domnul, Parintele Cleopa isi alege duhovnic pe Protosinghelul Varsanufie Lipan, ucenicul sau, la care se mai spovedise si in perioada retragerii in munti.
În primavara anului 1997, Protosinghelul Varsanufie mutandu-se la Domnul, Arhimandritul Cleopa Ilie si-a ales ca ultim duhovnic, pe Ieromonahul Iacob Savin, la care s-a spovedit pana la moarte.
Acestia au fost parintii duhovnicesti ai Arhiman-dritului Cleopa Ilie, din copilarie pana la sfarsitul vietii sale. Pe acestia ii pomenea intotdeauna cu evlavie la rugaciunile sale atat in biserica, cat si la chilie.
Pana la varsta de doisprezece ani, Parintele Cleopa, pe atunci elev la scoala primara, se marturisea la preotul de parohie, numit Gheorghe Chiriac, care a botezat pe toti copiii familiei Alexandru Ilie. Dupa aceasta varsta, tanarul Constantin se marturisea la duhovnicii Schitului Cozancea, din apropiere, mai ales la duhovnicul Conon Gavrilescu, care era un vestit exorcist si parinte duhovnicesc in partea locului.
Din toamna anului 1929, cand intra in viata monahala la Schitul Sihastria, a avut ca duhovnic pe egumenul schitului, Protosinghelul Ioanichie Moroi, care era parinte duhovnicesc al tuturor vietuitorilor de aici, intrucat era singurul preot si slujitor al Sihastriei.
Prin anii 1937-1938, monahul Cleopa se ducea uneori cu oile in apropiere de Agapia Veche si isi marturisea pacatele la vestitul duhovnic Vichentie Malau. Dupa anul 1938, cand Protosinghelul Vichentie s-a dus ca preot misionar in Banat, Parintele Cleopa se spovedea atat la batranul staret Ioanichie, cat si la Ieroschimonahul Ioil.
Din anul 1942, dupa ce a fost numit loctiitor de egumen, Parintele Cleopa se spovedea de obicei la Ieroschimonahul Ioil Gheorghiu, duhovnicul schitului, intrucat batranul egumen zacea la pat. Dar si dupa hirotonia sa in preot, in anul 1945, si dupa numirea sa ca egumen la Sihastria, se spovedea tot la Ieroschimonahul Ioil, iar uneori la Ieromonahul Calistrat Bobu.
Catre sfarsitul anului 1948, Ieroschimonahul Paisie Olaru se transfera de la Cozancea in obstea Manastirii Sihastria, devenind duhovnicul Parintelui Cleopa si al multor parinti. Acest mare parinte era cel mai iscusit duhovnic din Moldova, in a doua jumatate a secolului XX. Chiar si in perioadele de retragere in munti, Parintele Cleopa se marturisea uneori tot la duhovnicul Paisie, care se ducea in miez de noapte sa-l intalneasca la un loc anumit, cunoscut numai de ei.
La 18 octombrie 1990, cand Ieroschimonahul Paisie se muta la Domnul, Parintele Cleopa isi alege duhovnic pe Protosinghelul Varsanufie Lipan, ucenicul sau, la care se mai spovedise si in perioada retragerii in munti.
În primavara anului 1997, Protosinghelul Varsanufie mutandu-se la Domnul, Arhimandritul Cleopa Ilie si-a ales ca ultim duhovnic, pe Ieromonahul Iacob Savin, la care s-a spovedit pana la moarte.
Acestia au fost parintii duhovnicesti ai Arhiman-dritului Cleopa Ilie, din copilarie pana la sfarsitul vietii sale. Pe acestia ii pomenea intotdeauna cu evlavie la rugaciunile sale atat in biserica, cat si la chilie.
DOI MONAHI BATRÂNI CU DARUL RUGACIUNII
Prin anii 1968-1970 se nevoiau in Manastirea Sihas-tria mai multi calugari batrani cu viata aleasa, toti ucenici ai Parintelui Cleopa. În fiecare noapte erau prezenti la slujba Utreniei. Dupa terminarea slujbei de miezul noptii, fiecare se retragea la chilia sa. Doar doi parinti batrani ramaneau in biserica si asteptau sa iasa ceilalti.
Apoi, nemaivazand pe nimeni, se asezau la pamant cu fata in jos in forma de cruce si incepeau sa se roage cu lacrimi Mantuitorului Hristos, cerand mila, iertare si dezlegare de pacate.
Aceasta o faceau in fiecare noapte dupa Utrenie, fara a fi observati de cineva. Dar intr-o noapte se ruga neobservat intr-un colt al bisericii un preot batran cu viata sfanta. Era preotul Dimitrie Bejan, paroh in satul Ghindaoani - comuna Baltatesti, judetul Neamt, care venea din cand in cand la Sihastria.
Cei doi parinti asternuti cu fetele la pamant n-au observat ca mai este cineva in biserica. Si incepand ei a se ruga din inima, deasupra capetelor lor se ridica o flacara de lumina stravezie, care se tot marea. Era flacara harica a Duhului Sfant, care crestea pe masura rugaciunii celor doi batrani. Preotul, nemaivazand vreodata asa ceva, se uimea de aceasta minune si, cazand in genunchi, se ruga si el.
Dupa putina vreme, acea flacara harica s-a micsorat incet-incet pana s-a stins. Apoi cei doi batrani s-au sculat in picioare, au facut trei metanii, au sarutat sfintele icoane si au plecat fiecare la chilia sa.
Iata deci ca si in zilele noastre mai sunt calugari cu viata sfanta, care au darul rugaciunii de foc! Numele lor nu sunt cunoscute nici pana astazi. Dar unii batrani imbunatatiti ne spun ca erau parintii Ianuarie si Casian, ucenicii Parintelui Cleopa. Însa aceasta ramane o taina a lui Dumnezeu!
DESPRE O CRESTINA CARE AVEA DARUL DUMNEZEIESTII RUGACIUNI
Ne vorbea Parintele Cleopa despre o alta minune de taina petrecuta tot in biserica Manastirii Sihastria:
''În iarna anului 1971, eram de rand la Sfantul Altar. Am venit la biserica la ora 4 dimineata si imi faceam rugaciunile pentru Sfanta Împartasanie in fata Sfintei Mese. Nu dupa mult timp intra o femeie sa se roage, care venise de cu seara la manastire. N-o cunos-team. Se ruga incet pe la toate icoanele si facea mereu metanii. Nu stia ca mai este cineva in biserica, caci era intuneric, fiind timp de iarna. Vazand eu ca se roaga atat de staruitor, m-am uitat prin sfintele usi sa vad cine se roaga cu atata credinta. Femeia statea in genunchi in mijlocul bisericii, cu mainile ridicate in sus si zicea din toata inima aceste cuvinte: ''Doamne, nu ma lasa! Doamne, nu ma lasa!''
Atunci am vazut o lumina galbuie in jurul capului ei si m-am inspaimantat. Apoi femeia a cazut cu fata la pamant si se ruga fara glas. Raza de lumina de deasupra ei se facea tot mai mare si se ridica deasupra capului. Dupa putin timp lumina s-a stins incet, iar femeia s-a ridicat si a iesit din biserica. Era o femeie de la tara.
Iata deci cine are darul rugaciunii! Iata ca mirenii ne intrec pe noi, calugarii! Eu faceam proscomidia si de mare emotie am inceput a plange cu copia in mana. Numai Dumnezeu stie cati alesi are in aceasta lume!''
PELERINAJ LA MORMÂNTUL DOMNULUI SI LA MUNTELE SINAI
În toamna anului 1974, la zece ani de la reintoarce-rea sa din pustie, mai multi pelerini din tara, impreuna cu Parintele Cleopa si Protosinghelul Ioil Gheorghiu, am plecat sa ne inchinam la Mormantul Domnului si la celelalte locuri sfinte.
Aceasta a fost una dintre cele mai mari bucurii din viata Parintelui Cleopa. Primul si cel mai sfant drum pe care l-am facut impreuna in cetatea sfanta a Ierusalimului, a fost inchinarea la Mormantul Domnului. Apoi am urcat pe Golgota si am sarutat Sfanta Cruce, pe care S-a rastignit Hristos pentru mantuirea noastra si a intregii lumi. Acolo am ascultat Sfanta Liturghie si, dand slava Mantuitorului nostru Iisus Hristos, am mers in pelerinaj la celelalte locuri sfinte din Ierusalim, cu sufletele pline de bucurie si emotie.
În zilele urmatoare ne-am inchinat pe Muntele Sion, unde a adormit Maica Domnului, precum si la mormantul Proorocului David. Apoi am coborat in gradina Ghetsi-mani si ne-am inchinat la mormantul Maicii Domnului si la toate locurile sfinte de aici. Cu Noul Testament in mana am urcat pe Muntele Maslinilor si am poposit la cele doua mari manastiri ortodoxe de maici: ''Sfanta Maria Magdalena'' si ''Eleon'', unde se nevoiau si zece monahii romance.
Asa am strabatut Tara Sfanta pana in Galileea, in orasul Nazaret, unde Maica Domnului a primit vestea intruparii lui Hristos. Cel mai mult dintre noi insa se bucura Parintele Cleopa, care gustase din atatea necazuri ale acestei vieti!
Alt popas l-am facut in orasul Cana Galileii si la fantana Samarinencii. De aici am ajuns la raul Iordan, in care S-a botezat Iisus Hristos, Mantuitorul lumii, si ne-am reintors la Ierusalim.
Apoi am plecat spre Betleem, orasul unde S-a nascut Hristos Domnul. Aici am zabovit o zi, cerand Mantuitorului sa se nasca duhovniceste si in inimile si sufletele noastre.
Dupa alte cateva zile am plecat cu totii, cale de peste trei sute de kilometri, spre Muntele Sinai pe care Moise a primit Tablele Legii. Pe aici a condus Moise poporul ales spre Tara Sfanta. Doamne, cat de pustiu este locul acesta si cat de binecuvantata este tara noastra, Romania, umbrita si ocrotita de bunatatea Ta cea mare!
În zare se vedea ca o cetate nebiruita a Ortodoxiei Manastirea Sfanta Ecaterina, unde se afla moastele marii mucenite. Aici suntem primiti cu multa bunavointa de Mitropolitul Damianos, staretul manastirii.
A doua zi am urcat pe varful muntelui unde Sfantul Prooroc Moise a primit Tablele Legii. Apoi ne-am intors din nou spre Sfanta Cetate a Ierusalimului, dand slava lui Dumnezeu pentru toate.
Dupa ce ne inchinam iarasi la Mormantul Dom-nului, vizitam satul Ain Karem, locul de nastere al Sfantului Ioan Botezatorul, apoi Ierihonul si manastirile de pe Valea Iordanului. La 30 octombrie ne reintorceam in tara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu