Rezistenta la insulina, factor de risc pentru accidentele cardiovasculare

Rezistenta la insulina, o tulburare in care insulina produsa de organism isi diminueaza capacitatea de a reduce nivelurile de glucoza din sange, este corelata unui risc cu 45% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral chiar si la persoanele care nu sufera de diabet. Aceasta este concluzia unui nou studiu, realizat de cercetatorii de la Universitatea din Miami pe parcursul a peste 8 ani.

Rezistenta la insulina este cauzata de un ansamblu de factori, printre care si predispozitia genetica, stilul de viata si obezitatea, si are o contributie importanta la cresterea riscului de "evenimente cardiovasculare"; totusi, pana acum, cercetatorii nu clarificasera masura in care aceasta tulburare poate influenta producerea unui infarct cerebral ischemic, adica intreruperea fluxului sanguin catre creier din cauza unui cheag de sange sau un alt tip de blocaj al arterelor.

Un instrument utilizat la scara larga pentru estimarea sensibilitatii la insulina este asa-numitul "homeostasis model assessment" (HOMA), calculat utilizand glicemia si nivelurile de insulina. Tatjana Rundek si colegii sai de la Miller School of Medicine din cadrul Universitatii Miami, au evaluat, utilizand indicele HOMA, rezistenta la insulina a 1509 subiecti fara diabet, care au participat la Northern Manhattan Study.

Pe parcursul perioadei de "follow-up", care a durat 8 ani si jumatate, 180 de participanti au suferit evenimente cardiovasculare, din care 46 au suferit un infarct cerebral ischemic, 45 au suferit un infarct de miocard, iar 21 au murit din cauze cardiovasculare. La subiectii cuprinsi in prima quartila a indicelului HOMA s-a inregistrat un risc crescut cu 45% fata de cel de baza. Asocierea intre rezistenta la insulina si riscul cardiovascular a ramas semnificativa statistic si dupa ce subiectii au fost normlaizati in ceea ce priveste restul factorilor de risc (glicemia, obezitatea si sindromul metabolic). De asemenea, s-a dovedit ca aceasta corelatie este mai puternica la barbati decat la femei, si nu variaza semnificativ intre diferitele grupuri etnice.

Sursa: Le Scienze