Având origine română dar o formaţie artistică şi intelectuală cu valenţe universale, personalităţile epocii moderne şi contemporane au contribuit semnificativ la construirea unei imagini pozitive a României în spaţiul occidental. Prezentarea următoare respectă principiul cronologic, fără însă a ierarhiza, realizările acestor personalităţi având o valoare intrinsecă autonomă şi independentă.
1. Dora D’Istria (Elena Ghica) 1828- 1888
Născută la Bucureşti, în sânul prestigioasei familii Ghica, Dora D'Istria a fost pseudonimul sub care a scris Elena Ghica, devenită în urma căsătoriei cu ducele rus Alxandru Koltsov- Massalsky, Elena Koltsova-Massalskaya. A studiat la Dresda, la Viena, la Veneţia şi la Berlin, dedicându-se în cele din urmă scrisului. Dintre lucrările cele mai importante menţionăm Viaţa monastică în biserica răsăriteană (1855, Bruxelles), Femeile în Orient (1859, Zürich), La bordul lacurilor elveţiene (1861, Geneva).
2. Haricleea Darclée (1860-1939)
Haricleea Darclée s-a născut la Brăila, acolo unde în anul 1881 a şi debutat într-un recital de canto. La Paris va fi remarcată de Charles Gounod, care o distribuie în rolul Margaretei din opera sa Faust. Consacrarea mondială va avea loc în anul 1890 la Scala din Milano, cu rolul din Chimene din Le Cide de Massenet. În anul 1921, soprana a fost una dintre susţinătoarele creării Operei române din Bucureşti, regele Carol I acordându-i premiul “Bene Merente clasa I”.
3. Elena Văcărescu (1864-1947)
Fiică a diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eufrosinei Fălcoianu, Elena Văcărescu s-a născut la Bucureşti în anul 1864. Începând cu anul 1895 se stabileşte în Franţa, acolo unde va începe să scrie şi să publice traduceri în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Minulescu, Blaga, Topârceanu, Goga dar şi lucrări proprii. Începând cu anul 1925 a devenit membră a Academiei Române. Între lucrările ei se disting Chants d'Aurore(Cântecele zorilor) (1886), L'âme sereine (Cu inima senină) (1896), Lueurs et Flammes (Licăriri și văpăi) (1903), Le Jardin passioné (Grădina dorului) (1908), La Dormeuse éveillée (Visând cu ochii deschiși) (1914).
4. Constantin Brâncuşi (1876-1957)
Născut într-o familie cu şase copii din Hobiţa, Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Școala de Arte şi Meserii în Craiova(1894-1898) , în anul 1902 venind la Bucureşti unde va absolvi Şcoala de Belle-Arte. Îşi va continua studiile la prestigioasa şcoală pariziană École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde va fi admis în anul 1905. Cele mai importante lucrări, parte a patrimoniului universal sunt Sărutul, Poarta Sărutului, Păsări măiestre, Muza adormită, Domnişoara Poganz, Coloana ifinitului, Masa tăcerii.
5. George Enescu (1881-1955)
S-a născut la Liveni, în judeţul Botoşani. A studiat la Conservatorul din Viena între anii1888-1894, continuând la Conservatorul din Paris între anii 1895-1899. Admirat de către regina Elisabeta- Carmen Sylva, va fi adesea invitat să susţină concerte la palatul Peleş din Sinaia. Cele mai importante compoziţii ale sale datează de la începutul secolului XX, acum fiind compuse cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), Simfonie (1905) şi Șapte cântece pe versurile lui Clément Marot(1908). Între anii 1921-1931 a compus opera monumentală Oedip, care a avut premiera la Paris în anul 1936, bucurându-se de succes de la prima reprezentaţie. A murit la Paris în anul 1955.
6. Martha Bibescu (1889-1973)
Fiica Smarandei Mavrocordat şi a lui Ion. N. Lahovary, căsătorită în anul 1905 cu prinţul George Valentin Bibescu, aceasta va publica prima sa carte, Les Huits Paradise în Franţa, la întoarcerea dintr-o călătorie în Persia. Premiată de către Academia Franceză, această lucrare va deschide seria unei activităţi literare şi publicistice impresionanate, incluzând proză, eseuri, biografii istorice, versuri sau note de călătorii în limba franceză. Opera sa extinsă include lucrări ca Izvor, țara sălciilor(1923), Papagalul verde(1923), Destinul lordului Thomson(1927), La bal cu M. Proust(1928), Viața unei prietenii (1951-1957), Confesorul și poeții(1970).
7. Elvira Popescu (1894-1993)
Elvira Popescu a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, fiind apoi angajată a Teatrului Naţional. A fondat Teatrul Mic şi Excelsior alături de actorii Ion Manolescu şi Ion Iancovescu. Louis Verneuil, unul dintre cei mai populari autori de vodeviluri ai momentului a angajat-o în anul 1923 la teatrul De La Michodiére din Paris, fiind primită cu ovaţii de către critica franceză. Alături de piesele lui Louis Verneuil, a mai fost distribuită şi în creaţiile lui Henry Bernstein, André Roussinşi Sacha Guitry. A menţinut un salon în apartamentul său, frecventat de unele dintre personalităţile marcante ale lumii literare, politice, artistice sau financiare, personalităţi precum André Roussin, Guy de Rothschild, Jacques Chirac, Pierre Cardinsau Valéry Giscard d'Estaing participând la întâlniri.
8. Mircea Eliade (1907-1986)
Mircea Eliade s-a născut la Bucureşti, tatăl său schimbându-şi numele de familie din Eremia în Eliade în semn de admiraţie pentru activitatea lui Ion Heliade Rădulescu. A făcut studii de filozofie, fiind unul dintre discipolii profesorului Nae Ionescu. Îşi va completa formaţia profesională la Calcutta, studiind limba sanscrită şi tehnicile yoga cu profesorul Dasgupta. Întors în ţară îşi termină studiile de doctorat printr-o teză despre yoga, în paralel publicând lucrări literare. Din anul 1957 s-a stabilit la Chicago acolo unde a ocupat postul de profesor la Catedra de Istoria Religiilor. Vasta sa operă cuprinde lucrări şi studii de specialitate dedicate istoriei religiilor, lucrări literare, memorialistică, jurnale.
9. Eugen Ionescu (1909-1994)
S-a născut în anul 1909 la Slatina, de la vîrsta de 4 ani până în anul 1924 locuind în Franţa. Întors în ţară va studia în cadrul Facultăţii de Litere din Bucureşti, după absolvire dedicându-se unei cariere didactice. În anul 1938 a obţinut o bursă la Paris, în anii războiului lucrând ca ataşat cultural al guvernului Antonescu pe lângă regimul de la Vichy. Îşi va scrie teza de doctorat în această perioadă, având ca titlu"Tema morții și a păcatului în poezia franceză", deşi nu o va susţine niciodată. Cele mai importante piese dramatice încadrate în ceea ce critica a numit teatrul absurdului sunt Cântăreața cheală(1950), Scaunele(1952), Rinocerii (1959), Regele moare (1962), Pietonul văzduhului (1963), Setea și foamea(1966), Delir în doi (1967), Omul cu valize (1975), Călătorie în lumea morților (1980).
10. Emil Cioran (1911-1995)
Născut în comuna Răşinari, lângă Sibiu, Emil Cioran va urma cursurile Facultăţii de filozofie din Bucureşti, fiind student al lui Ion Vianu şi al lui Nae Ionescu. În anul 1933 va obţine o bursă care îi va permite să îşi continue studiile la Berlin, patru ani mai târziu obţinând o altă bursă la Paris. În anul 1940 va părăsi România pentru totdeauna, stabilindu-se la Paris, din acel moment scriind şi publicând doar în limba franceză. Dintre lucrările cele mai importante menţionămTratat de descompunere (1949), Silogismele amărăciunii (1952), Ispita de a exista (1956), Istorie și utopia (1960), Căderea în timp (1964),Demiurgul cel rău (1969), Despre neajunsul de a te fi născut (1973), Sfârtecare), Eseurile (1979).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu