Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar s-a demonstrat ca este rentabila si cultura anuala ca si cea multianuala. In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati.
In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza.
Capsunul da fructele cele mai mari la prima, si eventual a doua fructificare.
Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor iar terenul este invadat de buruieni dintre care pir, palamida, volbura.
De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat.
Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri.
Pana la infiintarea culturii anuale de capsun in iunie-iulie, terenul se foloseste pentru o alta cultura.
Pe randuri, distanta de plantare este de 15-20 cm. Daca se aplica irigarea prin aspersiune, plantarea se face in benzi de cate doua randuri distantate intre ele la 25-30 cm, iar distanta intre benzi este de 75-80 cm, daca nu se planteaza in randuri simple la 75-80 cm distanta intre randuri si 15-20 cm intre plante.
Capsunul se poate planta manual, cu plantatorul, situatie in care se face in prealabil marcarea randurilor cu marcatorul( la culturile de gradina cu doi tarusi si o sfoara de lungimea rindului).
In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed, irigat in prealabil. Acest lucru se realizeaza perfect daca aveti o instalatie de irigat cu picatura : daca se iriga terenul cu doua ore inainte se realizeaza astfel si marcarea locurilor de plantat prin umezire.
Stolonii se fasoneaza nu si cei refrigerati care au trecut deja prin aceasta operatie. Urmeaza mocirlirea care se face cu un amestec de pamant galben, balega de bovine si apa, bine omogenizate pana la consistenta unei smantani, care se fixeaza bine pe radacini. (Se introduc stolonii individual nu mai multi odata, cu radacinile in mocirla pregatita). Eventual, in amestecul de mocirlire se va introduce si un fungicid. Se va evita atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul si prin continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. De asemenea, ea reprezinta si un aport de azot de care planta va beneficia imediat dupa plantare
grija ca mugurele central sa ramana neacoperit cu mocirla. Nu este bine ca stolonii sa fie insirati pe rand pe o distanta mare deoarece se usuca mocirla de pe radacini, ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea stolonilor. Se va avea grija la adancimea de plantare astfel incat sa nu se acopere cu pamant mugurele central. In caz contrar, rozetele chiar daca se prind nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios. Daca din contra, rozetele sunt plantate prea sus, ele sufera din cauza secetei.
Dupa plantare, la 2-3 zile are loc verificarea si completarea golurilor, acolo unde stolonii nu s-au prins. Cu cat procentul de goluri este mai mare, cu atat productia va fi diminuata. Procentul de goluri din plantatie nu trebuie sa depasesca 1%. De aceea se pastreaza cativa stoloni stratificati, adica se pun la distante mai mici intr-un loc special de unde ii vom scoate si vom completa eventualele goluri.
Alte lucrari importante sunt prasilele, care se executa mecanic (cu sapa) sau cu ajutorul unor erbicide administrate in solutie, cu ajutorul pompelor de stropit si irigarea (udarea culturii).
Cultura multianuala a capsunului dureaza de obicei 3 ani, fiind introdusa intr-un asolament de 7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomanda aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd.
Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna, primavara sau vara.
Plantarea de toamna - din a doua decada a lunii august pana la mijlocul lui octombrie - da rezultate bune in zonele cu ploi suficiente, precum si in conditii de irigare.
Pana la sfarsitul toamnei plantutele reusesc sa inradacineze bine si sa isi dezvolte rozeta de frunze dar de regula nu formeaza muguri florali. Datorita acestui fapt, anul urmator plantarii este fara rod, sau cu productie nesemnificativa (1-2 t/ha).
Plantarile efectuate toamna tarziu, dupa 15 octombrie, dau de regula rezultate negative intrucat plantele nu se dezvolta suficient, iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii.
Plantarea de primavara, in martie aprilie, este indicata in zonele nordice cu primaveri umede si toamne secetoase, precum si in zonele unde stratul de zapada nu se mentine pe sol decat un interval scurt de timp. In anul plantarii, nu se obtin fructe. Se recomanda chiar ca eventualele inflorescente care apar sa fie suprimate, pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor influentand negativ recolta anului urmator.
Plantarea de vara, intre 15 iulie si 15 august, cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp da rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna, diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca de anul urmator. Astfel, se pot obtine in decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare a materialului saditor de calitate.
SFATURI
Dupa fiecare fertilizare solul se iriga.
Faceti indepartarea stolonilor de 4 ori pe an, pentru a preveni epuizarea plantelor si scaderea productiilor.
Boli si daunatori la capsun
Viroze
Sunt multe viroze la capsun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor, altele se gasesc in stare latenta, cum este cazul patarii frunzelor - Strawberry motley virus, de aceea se recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat.
Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc..
Micoze
- Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide: Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc.
- Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca.
- Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.
- Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita.
- Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate.
- Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate.
- Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate.
- Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.
Carabusul de mai - Melolontha melolontha
Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor.
Viermele sarma - Agriotes vestulatus
Traieste in sol si roade radacinile plantelor.
Masuri de prevenire si combatere
Masurile culturale: Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la existenta larvelor de carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor.
Masurile fizico-mecanice: Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea recoltarii, este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse.
Masuri chimice: In luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice, la nevoie sau profilactic.
Recoltarea capsunelor
La capsune maturarea este esalonata prin urmare recoltarea acestora se face in mai multe reprize. Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost culese.
Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.
Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic.
Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate.
Lucrari infiintare cultura.
| nr | Denumire lucrare | Perioada executie |
| 1 | Arat | VI, sau IX |
| 2 | Maruntit aratura | III,sauVI ,sau ,IX |
| 3 | Mocirlit stolonii | III sau VI sau IX |
| 4 | Plantat stolonii | III sau VI sau IX |
|
| Lucrari in anul plantarii |
|
| 5 | Irigat de 4- 7 ori | III-X ( de la plantare pana in octombrie ) |
| 6 | Prasit | La 2 saptamani de la plantare |
| 7 | Indepartarea florilor si filamentelor de cate ori apar | In 1-2 sau 3 reprize |
| 8 | Tratamente 3-4 | Primul cu zeama bordeleza 0,5% cand apar 3-4 frunzulite iar urmatoarele la avertizare |
Aratura.
Terenul trebuie sa fie nivelat pentru a evita baltirea apei (se imbolnavesc plantele)
Fertilizarea inainte de aratura pentru a asigura elementele nutritive 40 to/ha gunoi de grajd, 200kg/ha superfosfat si 200 kg sare potasica. Ingrasamintele se imprastie inainte de a face aratura .
Daca terenul contine viermi albi, viermi sarma trebuie combatuti cu Heclotox3 25-75kg/ha sau Lindatox 3,idem. Daca nu-i starpiti riscati sa pierdeti cultura.
Adancimea araturii 28-30cm.
Maruntirea se face gradinareste si este foarte importanta.
Mocirlirea stolonilor asigura prinderea stolonilor fara goluri. Consta in inmuierea radacinilor fiecarei plante intr-o mocirla consistenta facuta din apa, balega de vaca proaspata si pamant lutos. Mocirla este cea care stimuleaza emiterea de radacini noi si asigura substantele necesare hranirii plantei la inceput. Stolonii mocirliti se duc cu o ladita la locul de plantare. Nu trebuie lasati la soare sau in vant.
Plantarea.
Cea mai buna prindere se realizeaza primavara si vara. Se va respecta adancimea, coletul stolonului sa fie la nivelul solului. Daca plantati mai la suprafata, plantele vor suferii de seceta vara si ger iarna. Daca plantati prea adanc poate putrezi mugurele.
Atentie la pozitia radacinilor: sa fie perfect verticala si dreapta(sa nu fie indoite).
Operatia de plantare 1 -se face cu un plantator gropita;
2- se introduce stolonul in groapa cu plantatorul
3- se strang radacinile pe intreaga lor lungime( adica sa vina in contact cu pamintul nu numai la suprafata). Altfel planta se va usca.
LUCRARI EXECUTATE IN AN ROD.
Primavara foarte devreme se face greblarea energica a culturii resturile vegetale fiind scoase din cultura si arzandu-se.
Fertilizarea suplimentara traditionala cu 300kg/ha azotat de amoniu 2/3 primavara foarte devreme si 1/3 dupa recoltare.
Mobilizare sol pe intervalul dintre randuri si pe rand cu sapa sau harletul.. Se face erbicidare sau se scot buruienile.
Combatere boli si daunatori.
Se face un tratament cu zeama bordeleza dupa greblare si cand au aparut primele frunzulite. Alte tratamente se fac la avertizare.
Mulcirea cu paie se face cand florile se detaseaza de planta si au inaltimea de 10 cm.
Este obligatorie si necesara pentru a avea fructe curate. Paiele se aseaza sub plante sub forma unui strat continuu. La 1ha sunt necesare 8to paie.
Cosirea plantelor se executa imediat dupa recoltare. Resturile vegetale se scot din cultura si se ard.
Irigarea capsunariei se face pana in partea a doua a verii chiar si dupa cosire. In cazuri de seceta chiar si in timpul recoltarii.
Recomandam tehnologia Kemira cu ingrasaminte Ferticare care au un continut ridicat de elemnete nutritive, microelemente usor asimilabile, nivel scazut de saruri, cu o structura cristalina, obtinute din materii prime ecologice.
Fiind 100% solubile in apa le puteti folosii si pentru fertirigare si la fertilizari foliare. Elementele nutritive se asimileaza foarte usor prin radacini si foliajul plantelor.
Mentin curate instalatiile de udare evitand infundarea lor. Obs –la pregatirea solutiilor se incepe intotdeauna cu dizolvarea ingrasamintelor Ferticare.
Ferticare I face parte din familia ingrasamintelor cu continut cresc rezistenta plantelor, stimuleaza cresterea vegetativa, imbunatatesc legarea, ritmul de coacere si rezistenta la pastrare. Au nivel scazut de saruri (o concentratie ridicata saruri dauneaza plantelor).
Exista mai multe retete recomandate de tehnologia Kemira.cu fertilizari de pornire si fertirigari.
Tehnologie fertilizare capsun ( cu rezultate f. bune pe un teren cu instalatie picurare in anul de rod) pentru un sol mediu aprovizionat.
Perioadele critice in aprovizionarea cu elemente nutritive sunt:
inradacinarea si formarea inflorescentelor cand planta e incarcata deja cu fructe.
Atunci trebuie ajutata .
-Ferticare I 0,15% - o data pe saptamana la inflorit;
-Ferticare II 0,1% - o data pe saptamana pana la legare fructe;
-Azotat de Ca 0,1% - o data pe saptamana;
-Ferticare III 0,08% - pana la recoltare o data pe saptamana;
-Azotat de Ca 0,06% - o data pe saptamana .
Aceasta reteta asigura formarea unor inflorescente puternice o buna legare, o cultura uniforma, bine incheiata si rezistenta, un echilibru intre vegetativ si generativ pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
O schema de fertilizare in an infiintare cultura ( teren cu instalatie picurare) .
Suprafata - 1500 mp.
Ferticare I – 12 zile, 2 kg/zi
Se asigura o inradacinare puternica a plantelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu