Doua clase de alimente
Alimente care prin ingurgitare îsi schimba total gustul
Acestea sînt în cea mai mare parte fructe si legume crude, ciuperci nefierte, seminte, peste, fructe de mare, oua crude, carne, miere naturala de albine.
Alimente care îsi conserva gustul
Pîine, paste, supe, legume fierte, salate asezonate, lapte si produse lactate, carne fiarta sau prajita, peste preparat.
Aliestezia gustativa si olfactiva
Ca urmare a diferentierii alimentelor în cele doua mari clase deja mentionate, s-a emis urmatoarea ipoteza: în functie de originea lor filogenetica, mecanismele instinctului alimentar produc un fel de aliestezie gustativa si olfactiva. Acesta defineste mecanismul de atractie-respingere prin care se manifesta instinctul alimentar, dar în conditiile în care alimentele sînt adaptate din punct de vedere genetic.
Oamenii, ca si animalele poseda un fel de servomecanism
Aparatul instinctiv despre care va vorbim în cele ce urmeaza e considerat ca fiind un tip de servomecanism, ale carui structuri, fara îndoiala extrem de complexe, sînt construite prin mutatii si selectii naturale. Daca tinem cont numai de faptul ca genetica umana evolueaza lent de-a lungul timpului, atunci vom neglija fara sa vrem si obisnuintele, ticurile, obiceiurile pe care le dobîndim pe parcursul vietii si care reprezinta fenomene importante ale caracterului uman în ansamblu. Este evident faptul ca instinctul alimentar si mecanismele sale gustative, olfactive sau de alta natura se adapteaza în primul rînd alimentelor ce fac parte din mediul primitive si de la care s-a început evolutia ulterioara.
Limitele adaptarii genetice
Avînd în vedere istoria omenirii, ideea conform careia genetica umana se modifica lent este foarte plauzibila. Plecînd de la ipoteza care sustine ca ne tragem din maimutele antropomorfe, atunci caracteristicile noastre metabolice, enzimatice si imunologice sînt asemanatoare cu ale lor. Totusi separarea între cele doua rase s-a produs acum mai bine de 30 de milioane de ani. Cauza principala a diversificarii evantaiului alimentar uman este artificiul culinar. Acesta a aparut si s-a dezvoltat dupa momente importante din evolutia civilizatiei, cum ar fi descoperirea focului sau aparitia lui homo sapiens. Formarea inteligentei conceptuale l-a ajutat pe om sa schimbe si sa varieze continutul hranei sale poate prea brutal în raport cu ritmul biologic. Dar chiar si astazi, cînd se inventeaza o noua reteta culinara, se realizeaza înca un pas în trasformarea biologica a omului.
Apare o noua perspectiva
Datele problemei se schimba în masura în care factorii organoleptici si biochimici nou aparuti se pot integra normal în organism, fara a mai fi necesara readaptarea lor genetica prin procesul de mutatie-selectie.
Alimente originare si progenetice
Se pot stabili cinci etape pe parcursul carora statutul alimentar al homo sapiens s-a modificat:
1. Denaturarea termica; toate modalitatile de preparare pe foc (firbere, prajire), la o temperatura ridicata modifica structura biochimica a nutrimentelor, precum si proprietatile organoleptice ale alimentelor concrete; scaderea temperaturii în conditii nenaturale sau accidentale, cum ar fi congelarea, modifica de asemenea continutul nutritiv al produselor.
2. Denaturarea mecanica (cu exceptia masticatiei); metode ca sfarîmarea, extractia, separarea, amestecarea, suprapunerea, asezonarea implica transformarea alimentului brut. Modificarea alimentului este neregulata, deoarece nu poate fi vorba despre interventia inteligentei conceptuale. Trebuie sa ne imaginam mental alimentele pe care dorim sa le consumam asemeni animalului salbatic care consuma produsele unul dupa altul.
3. Laptele si produsele lactate care au îmbogatit relativ de putin timp paleta alimentara a omului, tinînd cont de faptul ca îmblînzirea vitelor s-a produs acum opt mii de ani.
4. Chimia alimentara, care este cea mai recenta dintre inovatiile culinare.
5. Selectia artificiala; plantele alimentare de care omul e treptat înconjurat au fost selectionate în functie de productivitate si de palpabilitate. Aceasta din urma poate pune probleme din punctul de vedere al mecanismelor pe baza carora functioneaza instinctul alimentar. Daca totul e corect evaluat, atunci selectia poate fi considerata un factor de transformare biochimica si organoleptica.
Originar este alimentul pe care îl gasim în mediul natural si care nu sufera interventia nici unui artificiu specific inteligentei conceptuale. Termenul progenetic desemneaza alimentul care sufera eventuale modificari artificiale nesemnificative, în masura în care el mai poate corespunde datelor genetice ale organismului, în planul mecanismelor instinctive si al metabolismului.
Experiment paralel pe oameni si animale
În anul 2000 în mai multe state din Europa Centrala s-a desfasurat un program-test la care au participat 500 de voluntari cu vîrste cuprinse între 2 luni si 90 de ani. Prin aceasta metoda cercetatorii au încercat sa determine în ce masura postulatul instinctului alimentar la om e confirmat sau infirmat atunci cînd se folosesc alimente progenetice. În realizarea sondajului s-a tinut cont si de importanta nutritionala a alimentelor obtinute prin selectie artificiala. Pentru ca rezultatele testului sa fie cît mai corecte, pe toata perioda de desfasurare a experimentului (aproximativ 20 de luni), subiectior le-a fost interzis consumul oricaror alimente progenetice (pîine, lapte, ceai, cafea, ciocolata, vin, paste fainoase, cartofi). Ei au putut consuma numai fructe de padure, fructe exotice, legume, ciuperci, oua, carne, peste, fructe de mare, miere de albine, polen, plante aromatice obtinute în conditii pe cît posibil de naturale. Observatiile au vizat în primul rînd natura si modulatia cantitativa a alimentelor alese în functie de nevoile individuale ale subiectilor. În al doilea rînd s-a acordat atentie consecintelor clinice în cazul persoanelor suferinde de diferite boli care au acceptat sa faca parte voluntar din acest program experimental. Ca un fel de contra-proba testul s-a efectuat si pe 1.500 animale dintre care cîtiva cobai, gaini, porci, ovine, bovine hranite în conditii dintre cele mai diferite.
Observatii pe termen scurt si lung
Indiferent de informatiile primite, observatiile clinice au ajuns la acelasi rezultat: în ceea ce priveste alimentele progenetice, omul dispune de un instinct alimentar asemeni celui pe care îl au si animalele domestice. Homeostazia în mediu intern, autoreglarea aportului de vitamine, echilibrul caloric dintre proteine, lipide si glucide converg spontan spre valorile lor optime. Autofunctionare de la sine ajuta mai ales la rezolvarea tuturor problemelor digestive. Astfel boli ca hiperfagia, anorexia, constipatia etc. se atenueaza si dispar treptat doar în cîteva zile.
Parazitii intestinali se elimina prin modificarea regimului alimentar
Dintre 300 de subiecti ce acuzau contaminarea grava a ficatului si a plamînilor, la 160 dintre cei care au consumat alimente brute nu s-a descoperit nici un chist. Introducerea fie si a unui singur aliment progenetic (lapte de vaca, cereale etc.) în meniul bolnavilor a dus la trezirea mediului parazitar ce afecta organele respective.
Dieta sanatoasa ne ajuta sa ne mentinem silueta
Echilibrul ponderal, obezitatea, celulita, precum si atrofierea muschilor sînt de cele mai multe ori readuse la normal sau ameliorate dupa o perioada de minimum sase luni. Totul e ca sa nu consumam decît produse naturale.
Buna alimentatie creeaza conditiile dezvoltarii excelente a organismului uman
Daca sîntem prevazatori si înca de la nastere ne hranim copiii cum trebuie, dezvoltarea statura-ponderala si psihomotorie a micutilor se va prezenta în stare optima, iar rezistenta bebelusilor la boli si infectii va fi mult mai puternica decît în mod obisnuit.
Coerenta mecanismelor de atractie-respingere a hranei
Buna functionare a acestor mecanisme, coordonate de instinctul alimentar puternic, implica echilibrul general perfect al organismului uman. Asa se pot evita carentele, suprasolicitarile metabolice sau digestive. Dar daca fortam cu buna stiinta limitele impuse de mecanismele de atractie-respingere, vom provoca inevitabil tulburari digestive de genul dispepsiei, aerofagiei etc.
Pofta de mîncare si gustul real al produsului
Ingurgitarea alimentelor non-progenetice se face cu o satisfactie gustativa care de cele mai multe ori nu este asociata cu satisfactia reala a nevoii fiziologice. În acest caz structura aparatului instinctiv se dovedeste a fi falsa. De fapt noi cautam sa ne imaginam un anumit aliment a carui reprezentare vizuala o asociem cu gustul, chiar daca din punct de vedere nutritional caracteristicile sale nu corespund cu nimic deficitului pe care alimentul originar l-ar putea compensa. Asa se produce interactiunea între satisfactia senzoriala si satisfactia organica, între dorinta si placere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu