BRADUL
(Abies Alba)
- "O, brad frumos/ O, brad frumos,/ Cu cetina tot verde/ Tu esti copacul credincios,/ Ce frunza nu si-o pierde." Eternitatea verde a bradului e o taina nedezlegata, care arata ca prin trunchiul lui circula seve deosebit de puternice, care ii pot fi si omului de folos -
Legenda bradului
Demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai paseau pe acest pamant, s-a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii, macar ca era in miez de zi. Iisus Hristos si Sfantul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama si au tacut. Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: "Fructe mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca voi vreti sa-mi cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese". Zis si facut. Domnul Iisus si Petre au fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru, pe cer. Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus cuvanta astfel catre brad: "Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, astfel incat ei sa te pretuiasca asa cum se cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie". Numai ce zise acestea si Cel Sfant disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea dumnezeiasca.
Bradul in medicina veche romaneasca
Cu nume de origine dacica, bradul este pentru romani un arbore sacru, prezent ca simbol in cele mai vechi manifestari ale credintelor si creatiei populare. La fel de veche este si folosirea lui ca leac intr-o multime de boli. Scaldatorile cu cetini de brad erau folosite pentru intarirea celor slabi si a convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. Rasina intra in compozitia unsorilor folosite contra reumatismului si infectiilor, pentru vindecarea ranilor si arsurilor. Apoi, mireasma bradului era considerata un adevarat elixir in bolile de plamani. Bolnavilor de piept li se recomanda sa mearga seara intr-o padure de brad, atunci cand emanatiile eterice ale coniferelor isi faceau numaidecat efectul. Pe timp de iarna, exista obiceiul ca, la capul bolnavilor de piept, sa se puna ace si cetini de brad, proaspat zdrobite. Primavara, din muguri de brad si miere se facea un sirop cu virtuti tamaduitoare, care era folosit in "suspin" (astm si bronsita astmatiforma) si "hectica" (tuberculoza). Odinioara, cand tamaia era o raritate, fiind folosita numai la bisericile episcopale, in satucurile de munte, era folosita rasina de brad pentru fumigatii. Despre afumarile cu rasina de brad si de pin se spunea ca alunga boala, necazul si toate spiritele rele.
Cateva leacuri cu cetini, rasina si muguri de brad
- Siropul de ace de brad
De pe ramurile de brad proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic sa se evapore) se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. Intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune un strat gros de un deget de miere, apoi se adauga un strat subtire si uniform de ace de brad dupa care un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat gros de doua-trei degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu capacul. Se lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi se scoate si se filtreaza totul, rezultand un sirop extrem de parfumat si cu efecte tamaduitoare deosebite. In vechime, exista obiceiul ca vasul de extractie al siropului sa fie tinut ingropat in pamant, pentru a "trage seva tamaduitoare" a acestuia. Acest sirop se poate face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii.
- Rasina si plamadeala de rasina in alcool
Rasina de brad se recolteaza foarte simplu, in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in toate taieturile scoartei (pentru brad, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). In mod normal, ar trebui facut un rezinaj special pe scoarta copacului, dar pe traseele turistice, oamenii au facut, din pacate, prea multe crestaturi pentru a fi suficienta rasina de recoltat. Singura grija pe care trebuie sa o avem este sa nu ranim copacul atunci cand scoatem rasina, care, de altfel, se desprinde relativ usor. Rasina poate fi consumata ca atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate fi preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un pahar cu alcool alimentar de minimum 80¡ (altfel rasina nu se dizolva) se adauga trei-patru linguri de rasina de brad, amestecand foarte bine, asa incat ea sa se dizolve perfect. Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.
Baile cu cetini de brad
Se pun doua-trei maini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in trei-patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece, filtrat anterior. Preparatul obtinut se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de brad dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, astfel incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe substante active.
Alifia din rasina de brad
Cea mai buna alifie din rasina de brad se obtine acasa, pe suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma, din cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci, se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund) intr-un vas curat, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune (se gaseste in piata, la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este omogen, se adauga doua-trei linguri de rasina de brad. Se amesteca la foc mic, pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se toarna intr-un borcan. Se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung locurile afectate, de doua-trei ori pe zi.
Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad
- Durerile de gat, amigdalitele, faringitele, esofagitele - se mesteca si se suge o lingurita de rasina, lasand-o sa alunece cat mai incet pe gat. Tratamentul se face de doua-trei ori pe zi. Se poate face si o gargara cu plamadeala de rasina in alcool.
- Cancerul la gat - dimineata si seara se suge cate o bucatica de rasina, de marimea unei monede de o suta de lei, dupa care nu se mananca nimic, vreme de o ora. Este un tratament cu rol adjuvant.
- Infectiile urinare (cistitele) si cele de rinichi (nefritele) - in aceste afectiuni, un tratament intern de cateva zile cu plamadeala in alcool de rasina de brad poate face minuni. Se ia o lingurita de preparat, diluata cu putina apa, de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol. Daca vreti sa obtineti rezultate si mai bune, puneti la fiecare doza de plamadeala in alcool de rasina de brad cate o lingurita de tinctura de ienupar. Rezultatul va va uimi.
- Bronsita, astm, boli pulmonare trenante - se ia de patru, sase ori pe zi cate o lingurita de sirop de ace de brad, preparat dupa metoda indicata mai sus. Suplimentar, se fac bai fierbinti, cu extract de cetini de brad.
Utilizari externe:
- Plagi care nu se inchid, luxatii si fracturi care se vindeca greu - pe entorse si luxatii se aplica comprese cu plamadeala de rasina de brad in alcool (reteta saseasca) sau se face un masaj foarte usor, cu alifie de rasina. Prin acest tratament facut zilnic, vreme de cel putin o saptamana, perioada de vindecare se scurteaza considerabil. Mesterii populari care "indreapta oasele" recomanda ca, dupa tratament, sa se puna o compresa cu rasina in alcool, la 30 de minute dupa efectuarea tratamentului. Pe plagile care nu se inchid, se pun, de asemenea, comprese cu plamadeala de rasina de brad in alcool, vreme de 30-60 de minute, dupa care se lasa o perioada dubla de timp sa se zvante in aer liber.
- Hemoroizi - se aplica pe locul afectat, de doua ori pe zi, alifia de rasina, al carei mod de preparare a fost descris mai sus.
- Reumatism - se trateaza eficient prin bai fierbinti, partiale sau complete, facute in extract de cetini de brad. Imediat dupa baie, bolnavul este uns cu alifie de rasina de brad si i se da sa bea ceai fierbinte de soc cu maghiran.
- Astenie, convalescenta, dureri musculare - se fac bai generale cu extract de cetini de brad, dupa care se fac si frictionari usoare cu alifie de rasina de brad, pe talpi, pe maini, pe umeri. Un rol tonic foarte bun il are si siropul de ace de brad, administrat intern. Baile cu acest preparat sunt un adjuvant foarte bun si in nevroza cardiaca.
- Scleroza in placi (adjuvant) - acele proaspete de brad se zdrobesc bine de tot pe o planseta de lemn, cu ajutorul unui tocator, apoi se invelesc in tifon si se aplica pe sira spinarii, vreme de cel putin o ora, asezand deasupra un fular gros, astfel incat sa nu apara senzatia de frig.
- Probleme legate de glanda tiroida (hiper- si hipotiroidie), inflamatii dureroase ale ganglionilor - se pune o cataplasma cu ace de brad (preparata in modul descris mai sus) pe gat, seara si se tine peste noapte. Pe ganglionii inflamati se pune, de asemenea, o cataplasma cu ace de brad.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu