Bancuri

Un copil găseşte un om în şanţ, beat mort.
- Da’, nene, de ce n-ai băut atîta cît să-ţi cadă bine?
- Pentru că n-am avut bani destui.

Abia s-a deschis barul şi apare un bărbat slab, neras, cu o figură mahmură şi hainele mototolite, şi se adresează barmanului:
- Spune-mi, te rog, m-ai văzut astă-noapte pe aici?
- Bineînţeles.
- Şi am consumat de vreun milion?
- Cam aşa ceva.
- Bine, gata, m-am linişit. Credeam că i-am pierdut.

Trei tauri stau pe vîrful unui deal şi aruncă priviri pofticioase spre o turmă de vaci, aflată în vale, la păscut.
- Repede, repede! Să coborîm la ele şi să le facem felul, spune cel mai tînăr dintre ei.
- Ei, ei. Nici chiar aşa, tinerelule! Ai puţintică răbdare. Mai întîi mîncăm bine, ne facem băieţi frumoşi şi apoi chemăm doamnele să vină pînă sus la noi, spune cel de-al doilea, ceva mai în vîrstă decît primul.
- Fiţi seriosi. De ce să coborîm? De ce să le chemăm? spune cel mai bătrîn dintre tauri. Se vede foarte bine şi de-aici.

Un francez, un rus şi un ardelean sunt prinşi de canibali.
– O să vă mâncăm, zic ei, dar înainte vă îndeplinim o ultimă dorinţă.
Francezul vrea o femeie. Canibalii i-o dau, apoi îl aruncă în oală. Rusul vrea o vodcă. Canibalii îl servesc, apoi îl aruncă în oală. Ardeleanul zice:
-Eu vreau să vă aşezaţi toţi în şir, de la mic la mare, şi să îmi daţi fiecare câte o palmă!.
Puţin uimiţi, canibalii se conformează. La sfârşit, după ce şi ultimul canibal îl plesneşte pe ardelean, acesta scoate o mitralieră de sub parpalac şi îi împuşcă pe toţi.
– Cuuum? Aveai mitraliera şi ne-ai lăsat să ne perpelim aici? De ce nu i-ai împuşcat de la început? strigă rusul şi francezul din oală.
– Păi,… nu eram destul de nervos!

Soţul se plânge medicului:
- Dom’ doctor, nevastă-mea rămâne însărcinată într-o veselie !
- Nu folosiţi metoda calendarului ?
- Ba da, dar fără efect.
- Anticoncepţionale ?
- I-am dat, da’ tot rămâne !
- Ia-ţi prezervative !
- Am luat, dar degeaba.
Exasperat, doctorul îl sfătuieşte:
- Atunci, n-o mai f**e !
- Am încercat şi metoda asta, dom’ doctor, da’ tot rămâne …