Această vitamină (membru al complexului B) intră în compoziţia unui neurotransmiţător chimic foarte important, acetilcolina. Se mai numeşte şi acid folic pentru că se găseşte în foarte multe legume ale căror frunze îl conţin. Suplimentele de colină la cobai prezintă o bună capacitate de memorare. La examenele neurologice s-a semnalat o dezvoltare pronunţată a neuronilor situaţi în partea frontală a creierului. Intervine în metabolismul cerebral şi nervos, şi în repararea anomaliilor apărute în timpul divizării celulare. Se poate spune că este agentul reparator al cromozomilor. Se consideră că deficitul de colină provoacă boala Alzheimer. Ajută la anemii. Colina este stimulator al nervului vag şi are rol important în metabolism.
Încă din 1935 se ştia că există în special în ficat şi drojdie o substanţă a cărei absenţă ar antrena anemia la animale, dar abia în 1943 vitamina B9 a fost identificată plecând de la spanac, din care a fost izolată. În limba latină folium înseamnă frunză.
Este o vitamină hidrosolubilă care se distruge la fierbere. Este de asemenea sensibilă la oxidare, deci se oxidează la aer ca şi vitamina C.
Folaţii, forme mai mult sau mai puţin complexe ale acidului folic din alimente (în special în legume) permit printr-un fenomen de sinergie ca în prezenţa vitaminei B12 să se sintetizeze metionina, un aminoacid esenţial.
Acidul folic este indispensabil sintezei acizilor nucleici (AND şi ARN- adevăraţi creieri ai celulei) şi a multor acizi aminaţi.
Datorită acestui fapt, carenţa în acid folic poate antrena tulburări cum ar fi scăderea imunităţii observată mai alea la copiii hrăniţi cu lapte de capră, anemie, insomnie, tulburări intestinale. Un aport suficient este foarte important în toate procesele sau multiplicările celulare, în timpul sarcinii şi al creşterii prenatale şi posturale a copilului. Joacă un rol fundamental în metabolismul cerebral şi nervos, în repararea anomaliilor care apar în timpul diviziunii celulare, ceea ce explică din ce cauză nevoile de folaţi cresc cu vârsta.
Participă la multiplicarea celulelor sangvine, cerebrale şi cutanate. Carenţa acestei vitamine este cauzată de consumul scăzut de legume proaspete şi crudităţi. Această insuficienţă stă la originea multor probleme ale pielii.
Numeroase studii efectuate au pus în evidenţă o relaţie puternică, invers proporţională între nivelul de folaţi circulanţi în sânge şi cantitatea de hemocisteină prezentă în sânge (indicator al riscului de maladii cardiovasculare). Deci este foarte utilă în toate maladiile cardiovasculare.
Cauzele deficienţei în folaţi:
-Deficienţa în folaţi poate provenii dintr-un dezechilibru alimentar şi/sau dintr-o creştere a nevoilor.
-Raţiuni economice (costul crescut al produselor bogate în folaţi) necunoaşterea importanţei lor, sau o alimentaţie puţin variată pot explica una din primele cauze ale carenţei.
-Femeile gravide, cele care alăptează, sau cele cu deficit hormonal, au de obicei nevoie mai mare de aceste componente.
-Abuzul de alcool, tutun, unele medicamente (chiar aspirina) pot determina carenţe.
În general alimentele proaspete, frumos colorate sunt primele care aduc un aport corespunzător de folaţi.
Femeile tinere în special cele care doresc să devină mame nu trebuie să uite de această vitamină.
Consumaţi la fiecare masă salate.
-Consumaţi fructe uscate (nuci, migdale).
Evitaţi fierberea prelungită a alimentelor.
Consumaţi ciorbe şi supe de legume.
Consumaţi cel puţin 1 kiwi la micul dejun şi citrice.
În total este indicat un consum de aproximativ 600 grame de legume şi fructe zilnic.
- Necesarul se ridică la 4 grame pe zi sau chiar de 2 ori mai mult. În absenţa colinei se acumulează în organism mai ales în ficat un număr foarte mare de molecule de grăsime, până când celulele hepatice se compun numai din grăsime- în acest caz avem de-a face cu temutul ficat adipos.
Creşterea colesterolului din sânge este direct proporţională cu moartea neuronilor din creier. În lipsa colinei, colesterolul râncezeşte, devine lipicios şi împreună cu reziduurile proteice, formează cruste. Acestea îngreunează sau blochează total transportul nutrienţilor în interiorul celulelor din creier, care încep încet să moară. Nu-ţi mai poţi controla clar ideile, eşti obosit, uituc, ezitant sau depresiv. Şi cu toate că eşti mort de oboseală, doar cu mare greutate reuşeşti să adormi.
Lipsa colinei face să se distrugă foarte mulţi neuroni şi ajută la apariţia maladiei Alzheimer, cu amnezie complectă şi destrămarea personalităţii.
Primele simptome ale lipsei colinei sunt: lapsusuri, dificultate de concentrare, deprimare, stări anxioase, irascibilitate, tulburări de somn, probleme ale cordului, tulburări de circulaţie, dureri de cap, vâjâit în urechi, constipaţie, etc.
Colina regenerează celulele cerebrale degradate, consolidând memoria.
Colina se găseşte în cantitate mare în: ficat de animale, gălbenuş de ou, drojdie de bere, germeni de grâu, lecitină, morcovi, spanac, varză crudă, sparanghel, spanac, fasole verde, lapte de vacă, carne, etc.
Lecitina la rândul ei conţine colină, dar aceasta nu se poate lua perioade lungi, deci se preferă a fi luată din alimentele enumerate mai sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu