Diferente confesionale

· Numai biserica catolica recunoaste Primatul Papal precum si Infailibilitatea papala (Conciliul Vaticanic I din 1870).

· Filioque (l.lat. si de la fiu): adaos catolic din sec.11 la Credo-ul acceptat de Conciliul Ecumenic al 2-lea de la Constantinopol (381 d.C.), dupa care Sfântul Spirit ar reprezenta atât emanatia lui Dumnezeu, cât si a Fiului sau.

· Catolicii si Protestantii utilizeaza hostii (l.lat. sacrificiu) numai din aluat nedospit. Ortodocsii folosesc hostii din aluat dospit.

· Biserica ortodoxa are rit oriental si liturghii in limba fiecarei tari.

· Biserica catolica sustine existenta Purgatoriului (l.lat. ignis purgatorium = foc purificator), loc temporar in care sufletele celor decedati si-ar ispasi pacatele usoare.

· Biserica catolica a impus celibatul, din timpul pontificatului Papei Gregor I (590-604 d.C.), întregului cler, argumentând cu un text neclar din Noul Testament (1.Corinteni 7, 32-35). Biserica ortodoxa a introdus in anul 691 d.C, cu prilejul Sinodului Trullanic, o noua regula: subdiaconii, diaconii si preotii se pot casatori, numai mitropolitii (episcopii) trebuie sa ramâna celibatari. Aceasta regula a fost preluata si de biserica greco-catolica.

· Având la baza un text ambiguu din Evanghelia lui Matei (19, 6), Catolicii au interzis recasatoria religioasa.

· Numai biserica catolica a avut in cursul istoriei de forme de organizare statala: Patrimonium Petri (in centrul si sudul Italiei; cu incepere din sec.6 pâna in anul 1870), Vaticanul (prin Contractul lateranic din Roma din anul 1929, incheiat intre statul italian si Scaunul Apostolic).

· Nasterea neprihanita (imaculata conceptie): dogma catolica introdusa in anul 1864 (tinuta la 8 decembrie): in momentul conceptiei (prin Sfântul Spirit, nu prin parintii Ioachim si Ana), Maria ar fi ramas neprihanita, fara pata pacatului capital a omenirii.

· Potrivit bisericii protestante, penitentele nu pot fi un sacrament, ci - cel mult - un adânc sentiment de regret pentru pacatele savârsite. Iertarea pacatelor nu se poate face de catre preoti, ci numai de catre Dumnezeu, printr-o cainta sincera a celui care a pacatuit.

· Conform Catechismului Catolic, in timpul Confirmarii ar avea loc pogorârea reala in corpul copilului - prin intermediul lui Isus - a Sf. Spirit. La Catolici si Anglicani Confirmarea se face prin asezarea mâinii episcopului pe capul copiilor si miruirea fruntii cu crisam (ulei sfintit). La Ortodocsi si Greco-Catolici Confirmarea are loc odata cu botezul. Originea neclara a acestui sacrament (introdus pe baza Faptelor Apostolilor, 8, 14-17), a determinat in sec.16 biserica reformata (dupa traducerea mai corecta a Bibliei de catre Martin Luther) sa nu mai recunoasca Confirmarea drept sacrament.

· Biserica ortodoxa foloseste cultul icoanelor, obicei scos din uz de catre celelalte biserici.

· Biserica catolica are mai multe sarbatori religioase, fara corespondent in practica ortodoxa sau protestanta.