Despre ce mintim?

Despre deceptie

Rezultatul lipsei de onestitate este deceptia, la care se poate ajunge pe doua cai: fie direct, prin enuntarea unor neadevaruri, fie indirect, prin lacunele de context – disimularea VOITA a unor situatii. Cea de-a doua varianta este preferata majoritatii, pentru ca le atenueaza oamenilor sentimentul vinovatiei si al responsabilitatii pentru repercusiuni.

Distorsionarea unor fapte reale este un raspuns automat, format in baza instinctului de protejare a sinelui de deziluzie, care poate surveni fara ca omul sa aiba neaparat constiinta ei. La un moment dat, cei care repeta perpetuu o serie de minciuni, ajung ei insisi sa le creada, ceea ce determina supraestimarea gradului de onestitate si, deci, neconstientizarea deceptiei.

Cu toate acestea, a minti este inerent si necesar totodata vietii noastre, echilibrul intre adevar si neadevar fiind de fapt ceea ce mentine o legatura afectiva. In mod paradoxal, oamenii sunt mult mai sinceri si mai neloiali deopotriva, in relatiile cu persoanele cele mai apropiate.

In urma unui sondaj de opinie, a reiesit faptul ca partenerii de cuplu ascund sau disimuleaza un fapt real, intr-o conversatie din 3, iar copiii mint incepand cu varsta de 3 ani (de fapt e vorba de fantazare – la acea virsta....), pentru ca adultii sa continue si sa fructifice aceasta “traditie”.

Dragostea e oarba. Indragostitii pot aluneca foarte usor pe panta deceptiei, din pricina nivelului crescut de incredere pe care sunt dispusi sa il acorde partenerului sau partenerei de cuplu. Insa reversul situatiei este ca cei care iubesc devin mult mai susceptibili in privinta comportamentului celui/celei iubit/e, decat al oricarei persoane straine. De multe ori insa, deceptia se instaleaza cu succes si, contrar clasicelor opinii despre existenta semnalelor nonverbale pentru detectarea unor demersuri ale tradarii, in realitate acestea pot functiona foarte bine. Mai putin placut este cand ele sunt descoperite, adesea pur accidental, pentru ca oamenii considera, in mod eronat, ca sunt diferiti in privinta manierelor de a trada.

Despre ce mint oamenii?

1. Chestiuni de relationare

Timpul petrecut impreuna – ascunderea adevaratelor motive pentru care indragostitii nu vor petrece timpul impreuna ( “Sunt ocupat/a”; “Nu am timp momentan”);
Relatii anterioare – diminuarea nivelului de implicare ( “Nu l-am iubit niciodata cu adevarat”; “Nu am iubit pe nimeni asa cum te iubesc pe tine”);

Atractia fata de altii – neadmiterea unor sentimente aparte fata de fosti parteneri, prieteni apropiati si chiar colegi de serviciu;

Contacte secrete – ascunderea unor scrisori, apeluri telefonice, fax-uri si alte asemenea elemente prin care se pastreaza legaturi apropiate cu altii;

Flirtul in afara cuplului – negarea flirtului cu alte persoane;

Tradarea increderii – negarea pastrarii anumitor secrete;

Timpul petrecut cu altii – ascunderea motivelor lipsei de timp, care, in fapt, se acorda altor persoane apropiate.

2. Chestiuni sexuale

a. Fantezii – ascunderea fanteziilor sexuale, cu atat mai mult a celor care nu implica partenerul de cuplu;

b. Masturbare – negarea acestui obicei, a faptului ca se intampla frecvent, cat si a tendintei de a utiliza materiale pornografice in timpul autosatisfacerii;

c. Satisfactie sexuala – a minti (pozitiv) in privinta placerii (scazute) din timpul actului sexual cu partenerul de cuplu;

d. Istorie sexuala – neadmiterea numarului real de parteneri sexuali, a unor obiceiuri sau locuri preferate pentru sex;

e. Infidelitate – ascunderea tentatiei de a face sex in afara relatiei;

f. Orientare sexuala – negarea interesului fata de persoane de acelasi sex sau a experientelor sexuale cu acestea.

3. Ganduri negative

a. A admite simpatia (falsa) fata de cei apropiati partenerului de cuplu;

b. Falsa apreciere a aparitiei si a comportamentului partenerului – stil de imbracaminte, varsta, greutate, gesturi, tabieturi si alte trasaturi ale personalitatii;

c. Sentimente negative in privinta orientarii lui profesionale – falsa atitudine de respect pentru partenerii sai de serviciu, a locului de munca etc.

d. Ascunderea sentimentelor negative ale altora in privinta partenerului tau.

4. Comportament neadecvat

a. Consum de droguri, alcool, tabac – ascunderea unor experiente trecute sau actuale;

b. Slabiciune pentru jocurile de noroc – negarea preferintelor pentru cursele de caini/cai, cazinouri etc.

5. Diferente de principii

a. Ascunderea anumitor credinte, opinii, care contravin celor ale partenerului de cuplu;

b. Fals interes pentru activitatile lui preferate.

6. Chestiuni financiare

a. Ascunderea modurilor de a face cheltuieli, a obiectelor achizitionate;

b. Falsa acceptare a diferentelor de ordin financiar ale partenerilor;

c. Tainuirea castigurilor reale ( venit, resurse aditionale, mosteniri etc.).

7. Complexe si frustrari

a. Neadmiterea varstei, a greutatii, a starii de sanatate reale;

b. Negarea sentimentelor de gelozie;

c. Exagerarea performantelor profesionale;

d. Ascundera unor fapte/sentimente fata de cei apropiati: partenerul de cuplu – pentru a primi un plus de atentie; familie – pentru evitarea unor conflicte; prieteni – pentru construirea unei imagini solide.

Detectarea lipsei de onestitate poate fi un traseu dificil, de vreme ce regulile jocului sunt de multe ori in favoarea celui care tradeaza. De ce? In genere, oamenii au DORINTA de a avea incredere in partenerul de cuplu, pur si simplu pentru ca aceasta este garantia sigurantei si a confortului psihic. Din nevoia de a evita complicatiile si seria de riscuri pe care le implica, oamenii se complac adesea, acceptand mai degraba minciuni “frumoase”, decat adevaruri “monstruoase”.