Combate stresul, un dusman de temut pentru sanatate

Psihologii recomanda cateva trucuri pentru a face fata momentelor tensionate. Astfel, specialistul Jeannette Curtis spune ca pentru a evita refularea in astfel de situatii este indicat sa invatam sa ne autocontrolam. "Nu este vorba de a pastra toata energia negativa in interior, controlul presupune cunoastere, iar un astfel de control al emotiilor negative se obtine dupa multa meditatie", explica psihologul.

De asemenea, controlul poate fi dobandit si prin cursuri de sporturi de autoaparare, care te ajuta intr-un mod constructiv sa te descarci. Sportul este important pentru combaterea stresului, deoarece ajuta la canalizarea energiei in mai multe domenii. Asumarea responsabilitatii este o alta metoda de depasire a momentelor stresante. "Daca nu putem sa ne asumam responsabilitatea, este cel mai bine sa vorbesti cu superiorii pentru a le explica care sunt motivele pentru care nu poti accepta o promovare", adauga Jeannette Curtis. Competitia ajuta, pentru ca prin acest mijloc se depasesc momentele dificile chiar si la locul de munca. Comunicarea ajuta la detensionare prin simplul fapt ca se produce relaxarea, iar problema care deranjeaza este depasita mai usor. "Atunci cand comunici cu o persoana este important sa cadeti de comun acord, nu este important sa abuzezi de functia pe care o ai, pentru ca in acest fel problema este rezolvata doar pe jumatate, subalternul este cel care are de suferit", spune psihologul Curtis.

Biroul trebuie sa fie personalizat, locul de munca trebuie sa faca parte din universul fiecaruia. Astfel, este recomandat ca persoanele care au o slujba stresanta sa puna intr-un coltisor al biroului o fotografie cu o persoana draga, o floare sau pixurile sa fie personalizate. "Abuzul in personalizarea biroului nu este indicat. Biroul trebuie sa iti aduca aminte ca te afli la munca, nicidecum acasa sau in vizita la o persoana draga", explica specialistul.

40% dintre romani, loviti de stres pentru ca muncesc prea mult

Femeile, de doua ori mai predispuse decat barbatii la stresul de la munca

Depresia sau anxietatea - un semnal ca am atins limitele organismului

Aproape jumatate dintre persoanele active au avut, in decursul unui an de munca, un nivel de stres peste mediu, potrivit unui studiu realizat de un medic roman psihiatru impreuna cu alti trei specialisti. "40% dintre persoanele active cuprinse in studiu au inregistrat, in 12 luni, un nivel de stres peste cel mediu, 4% atingand chiar nivelul de stres coplesitor, iar 10% dintre cei chestionati au o tulburare de tip depresiv, ca urmare a stresului", a declarat dr. Dan Ghenea, medic specialist psihiatru la o clinica particulara din Bucuresti.

Experimentul intreprins de psihiatrul roman a fost realizat pe 2.000 de voluntari, lucratori intr-o fabrica de confectii.

Specialistul atentioneaza ca stresul la locul de munca nu apare doar ca urmare a unei munci obositoare si a numarului mare de ore petrecut la birou. "Nu exista o cauza majora", ne explica dr. Ghenea.

Nesiguranta locului de munca, atitudinea adesea superioara cu care sefii isi trateaza angajatii sau atmosfera deloc prietenoasa pe care ne-o ofera colegii sunt alti factori determinanti in aparitia stresului ori a depresiei. Insa acum, in aceasta perioada, se poate inregistra o proportie mai mare a stresului de incertitudine, avand in vedere criza economica, subliniaza psihiatrul.

Oamenii nu cauta numai bani, ci si autoimplinire

"In mod clar, oamenii cauta nu numai traditionalele rezultate extrinseci (salariu, promovare, securitate, statut), ci si recompense intrinseci (dobandirea de abilitati, stima de sine, autoimplinire)", adauga dr. Ghenea. Referitor la repartitia pe sexe, specialistii spun ca femeile sunt mai predispuse decat barbatii la stres la locul de munca. "La femei, stresul este de doua ori mai mare decat la barbati, din punct de vedere endocrin", apreciaza dr. Letitia Dobranici, vicepresedintele Societatii Romane de Alzheimer, medic psihiatru la Spitalul CF2. In majoritatea cazurilor, persoanele intre 25 si 45 de ani sunt cele mai expuse la acest fenomen.

Psihiatrii spun ca cel mai important este sa invatam sa ne cunoastem limitele propriului organism, ca sa putem sa luam masuri in timp util. Intr-o prima faza, de 6-9 luni, fiecare dintre noi ne putem mobiliza resursele astfel incat putem munci mai mult. Riscul este ca aceasta organizare ar putea transforma provocarea intr-o rutina. Urmatoarea faza, de rezistenta la stres, poate dura intre doi si patru ani, iar dupa aceasta perioada, incep sa apara simptome si tulburari psihice si fizice, dintre care, cel mai adesea, depresia.

Nervozitate, oboseala cronica, migrene, hipertensiune

"Inainte de aparitia tulburarilor, stresul il recunoastem prin simptome psihologice - nervozitate, lipsa de concentrare, oboseala, tulburari de atentie. Atunci cand, intr-o prima faza, nu tinem cont de oboseala si nu ne odihnim, apare oboseala cronica, la eforturi mai mici decat de obicei sau chiar dimineata dupa ce ne trezim", atentioneaza psihiatrul Dan Ghenea. De asemenea, mai spune specialistul, dispozitia iritabila, starea labila, lipsa chefului de viata, dispozitia proasta aparuta de dimineata sunt cateva dintre semnele care anunta depresia. "Un individ care era activ pare mereu racit, are dureri musculare, de ceafa si articulare, oboseala nu dispare la odihna, nu mai poate adormi noaptea si nu se mai poate concentra la sarcini simple", adauga dr. Dobranici.

In ceea ce priveste consecintele la care ne putem expune daca nu luam masuri pentru a trata depresia, specialistii vorbesc despre riscul de cancer, avand in vedere scaderea imunitatii, hipertensiunea arteriala, migrene - in faza de epuizare, ulcer si alte tulburari gastrointestinale, alergii, diaree, constipatie. "Tulburarile cardiovasculare se instaleaza in zece ani de stres necontrolat. De aceea, este bine sa sesizam aceste semnale cat mai devreme. Nu este prea tarziu nici cand apare depresia sau anxietatea, care functioneaza ca un semnal de alarma, ca am atins limitele organismului nostru", atentioneaza dr. Ghenea. Consecintele serioase pe termen lung sunt un randament mai mic la locul de munca, influentarea calitatii vietii celor din jur, iar tulburarile fizice foarte severe pot conduce, potrivit psihiatrului, pana la moarte prin supramunca.

Solutii - 15 minute de pauza la doua ore de lucru si ciocolata neagra

Specialistii ne sfatuiesc sa incercam sa ne facem un program de munca bine ritmat, astfel incat la o ora si jumatate sau doua de munca sa avem 10-20 de minute de deconectare. "La varste tinere, se uita ca munca este doar o parte a vietii. Ar trebui sa ne rezervam o parte a timpului si pentru relaxare si alte activitati care ne fac placere", precizeaza dr. Dan Ghenea. Totodata, psihiatrul Dobranici ne sfatuieste sa ne hidratam suficient - doi litri de lichide pe zi, sa mancam ciocolata neagra (cu 75% cacao) sau sa luam lectii de inot, evitand distonocalmul si alte asemenea medicamente.

Potrivit specialistilor, cele mai stresante meserii sunt cele de medic, chirurg, aviator, manager de multinationale, mecanic de avioane, asistent medical.