Ce sunt grasimile si ce rol au?

Date stiintifice pentru o nutritie sanatoasa

O portie de grasimi produce de doua ori mai multa energie decat una de glucide sau de proteine. Exista diferite tipuri de grasimi sau uleiuri care furnizeaza corpului nostru vitamina A, D, E si K si activeaza absorbtia acestora in orga­nism. Grasi­mile mai au rolul de a face hrana mai suculenta, spre exemplu, adaugand unt painii sau smantana cartofilor copti, acestea vor parea mai gustoase.

Componentii de baza ai grasimilor sunt acizii grasi, de doua tipuri: saturati si nesaturati. Grasimile solide la temperatura camerei, precum untul sau grasimea din carne, contin in principal acizi grasi saturati. Grasi­mi­le lichide la temperatura camerei, cum ar fi uleiurile vegetale, au un continut mai mare de acizi grasi nesaturati.

Exista grasimi bune si grasimi rele?

In ultimii ani, grasimilor si importantei lor pentru sanatatea noastra li s-a acordat o atentie fara precedent. Asa am aflat ca unele grasimi sunt distri­buite in rolul ticalosului, iar altele in cel al "eroului". Cele saturate se presupune a fi "cele rele", iar cele nesaturate au o imagine "buna".

Grasimile nesaturate se prezinta, in functie de continutul in hidrogen, sub doua forme: mononesaturate si poli­nesatu­rate. Toti acizii grasi sunt formati din carbon, hidrogen si oxigen, in diferite proportii. Grasimile saturate au continutul maxim posibil de hidrogen, cele mononesaturate contin mai putin, iar cele polinesaturate cel mai putin.

Toate grasimile sunt un amestec de acizi grasi saturati, mononesaturati si polinesaturati. Unul dintre acestia are o pondere mai mare, care determina modul in care este cunos­cuta respectiva grasime. Astfel, untul are un continut mai mare in acizi grasi saturati si se incadreaza in categoria grasimilor saturate; uleiul de masline este foarte bogat in acizi grasi monone­saturati si e considerat o grasime mononesatu­rata; uleiul de floarea-soarelui este bogat in acizi grasi polinesaturati si este cunoscut ca o grasime polinesaturata.

Cercetarile arata ca un consum bogat in grasimi saturate poate con­duce la un nivel ridicat al coleste­rolului in sange si, in final, la aparitia depozitelor de grasime pe peretii arterelor. Circulatia sangelui este ingreunata si se pot produce accidente cardiovasculare.

Grasimile nesaturate, cum ar fi uleiul de masline, nu duc la cresterea coleste­rolului, ba chiar ajuta la mentinerea acestuia la o valoare scazuta. Sunt deci mult mai bune pentru sanatate decat cele saturate.

Cheia unei alimentatii sanatoase este sa mancam variat, mentinand proportia de calorii obtinute din grasimi sub 35 la suta si consumand cat mai putine grasimi saturate. Asociind alimentatia cu grasimi putine cu un program regulat de exercitii fizice, ne vom simti mai bine.

Ce grasimi sa mancam?

Exista doi acizi grasi nesaturati, acidul linoleic si alfa-linoleic, adica omega-6 si omega-3, cu un rol vital in structura si mentinerea tesutului nervos. Intrucat nu pot fi sintetizati in orga­nism, trebuie obtinuti din alimentatie. Acesti acizi sunt cunoscuti sub numele de acizi grasi esentiali (AGE).

AGE au un rol crucial in dezvol­tarea creierului copilului, atat in stadiul intra­uterin, cat si dupa nastere. Sunt esentiali pentru structura celulelor, pentru o piele sanatoasa, impermea­bila. Calmeaza procesele inflamatorii in cazul artritelor reumatice si al psoriazisului. De aseme­nea, reduc riscul bolilor coronariene, subtiind sangele.

AGE sunt necesari pentru produ­cerea unor substante de tipul hormo­nilor, numite prostaglandine. Acestea controleaza in fiecare clipa reactiile organismului, inclusiv dilatarea vaselor de sange, tensiunea arteriala si viteza de coagulare a sangelui.

Cu alte cuvinte, AGE sunt la fel de necesari ca si vitaminele. Necesarul zilnic este mic, dar crucial: 1 la suta din calorii ar trebui sa provina din omega-6, iar 0,2 la suta din omega-3. Omega-6 se gaseste in uleiul de floarea-soarelui, de sofran si porumb, in migdale si in nuci, iar omega-3, in uleiul de peste, de soia si de rapita.