In ciuda evidentelor diferente culturale, sociale si economice dintre statele lumii, sociologii vorbesc, deseori, de megatendinte, de curente si idei care transced granitele administrative si continentele. Gratie transmiterii informatiei, a publicitatii si a adoptarii misterioase, in larga majoritate, a unei mode – vestimentara sau ideatica - mai toate partile de lume ajung sa se afle, intr-un interval de timp relativ stabilit, sub incidenta acelorasi tendinte globale. Anii ’90 au fost fundamental diferiti pentru Romania de ceea ce s-a intamplat inaintea lor si simtitor altfel fata de ce le-a urmat. Similar, intreaga lume, ca intreg, a manifestat anumite trasaturi specifice in acel deceniu, 1990-2000, o epoca ce poate fi definita in zece notiuni relevante la scara mondiala.
Curentul Gotic
Gotii au fost membrii unui puternic trib est-germanic, care, prin secolul al V-lea d.Hr., a jucat un rol important in caderea Imperiului Roman de Apus. Apoi, prin anii 1500, la inceputurile Erei Renascentiste, termenul "got(ic)" a inceput sa fie intrebuintat cu sens peiorativ si echivalat cu notiunea de "barbar" sau "vandal", gratie reprezentarilor artistice ale vremii, care infatisau atacarea Romei de catre triburile gotice. Termenul era folosit, mai ales, ca insulta la adresa stilurilor arhitecturale asociate cu Evul Mediu. Notiunea intunericului si a misterului medieval care a ingenuncheat lumea vreme de sute de ani a inspirat, ulterior, fictiunea gotica a anilor 1800, perioada in care a aparut si celebra poveste "Dracula". Toate acestea au condus, intr-un final, la stilul (mai ales vestimentar) gotic al anilor '90 ai secolului XX, caracterizat prin haine intunecate si machiaje vampirice, plus o anumita preferinta pentru muzica tenebroasa, dura, metalista, dar si pentru romantismul patimas si nabadaios, exprimat exacerbat.
Globalizarea
Un cuvant pozitiv? Unul negativ? In multe sensuri - ambele, deopotriva. Desi notiunea de globalizare dateaza din perioada anilor '50, ea si-a intrat in drepturi si a inceput sa fie aplicata in anii '90. Avea sa reprezinte deopotriva oportunitatile benefice ale "satului global", format din indivizi liberi sa calatoreasca si sa munceasca oriunde, interconectati electronic si, deci, cu o buna comunicare si cu un inlesnit transfer de informatie, valori si marfuri, dar si o aspra lovitura fix in temelia statelor. Teoretic, globalizarea aduce beneficiile de necontestat ale unei constiinte colective indreptata spre realizarea acelorasi scopuri, exportul de idei politice si culturale ale civilizatiilor americane si vest-europene plus o libertate de miscare a indivizilor nemaintalnita in istorie. In acelasi timp, insa, globalizarea reuseste sa stearga istoria individuala a natiunilor, anuleaza identitatea culturala si transforma umanitatea intr-un musuroi mediocru. Alaturi de organisme internationale, precum ONU, NATO, Uniunea Europeana, FMI sau Banca Mondiala, globalizarea a fost impusa mai ales de corporatiile multinationale, a caror etica de afaceri a fost aspru criticata si este in continuare discutabila.
Grunge
Grunge este un subgen de rock alternativ, creat la mijlocul anilor '80 de trupe muzicale din SUA, mai precis din statul Washington - punck rock amestecat cu heavy metal, un sunet definitor pentru anii '90. Cu trupa Nirvana, din Seattle, in frunte, formatiile grunge au umplut ultima decada a secolului XX cu riff-uri distorsionate de chitara si versuri furioase. Termenul provine din cuvantul "grungy", care inseamna "murdar", dar aspectul vestimentar asociat curentului - camasi cadrilate, jeansi rupti, caciuli, sepci si basti - a fost adoptat de designerii de top si comerciantii aflati pe val. Curentul Grunge a inceput sa aiba succes din punct de vedere comercial in prima jumatate a anilor '90, atunci cand Nirvana a lansat albumul-cult Nevermind, iar Pear Jam albumul Ten.
Corectitudinea politica
Corectitudinea politica este o ideologie contemporana de orientare neo-marxista. Numita si "Marxism cultural", ea a reaparut in anii 1980 in SUA. Are la baza lucrarile teoreticienilor scolii de la Frankfurt in frunte cu Theodore Adorno, Erich Fromm si Herbert Marcuse, insa notiunea de corectitudine politica a fost, practic, inventata de partidele de stanga, in anii '30, pentru a premia lolialitatea pe linie de partid. Paradoxal, in cele din urma, chiar "corectitudinea politica" s-a intors impotriva lor, iar incepand cu anii '90, a inceput sa fie folosita mai ales de partidele de dreapta. Ideologia corectitudinii politice a starnit numeroase controverse in lume, in mediile universitare si printre analisti. Desi miscarea s-a nascut din dorinta laudabila de a inlatura ultimele urme de rasism, sexism si ura din societatile democratice, ea a reusit sa inlocuiasca vechile prejudecati cu unele noi. Astfel, astazi, corectitudinea politica reuseste, inainte de orice, sa declare tabu anumite subiecte, expresii si gesturi.
DVD
In a doua jumatate a decadei, aceste obiecte stralucitoare si subtiri s-au strecurat incet-incet, dar ireversibil in vietile noastre. Inventatorii lor nu s-au hotarat niciodata daca acronimul vine de la "digital video disc", sau, pentru a acoperi o plaja mai mare decat cea video - "digital versatile disc". Indiferent de asta, DVD-urile au impins lumea greoaie a casetelor cu banda electromagnetica VHS de pe rafturile centrelor de inchiriere si au revigorat, in acelasi timp, industria cinematografica de la Hollywood. DVD-ul este un mediu de stocare optic, succesor al CD-ului, cu o capacitate de aproape 7 ori mai mare, insa cu un mod diferit de scriere a informatiei pe disc. La inceputul anilor '90, au fost dezvoltate doua medii optice de stocare cu densitate mare: pe de o parte discul MultiMedia, sustinut de Phillips si Sony, iar pe de alta parte discul SuperDensitu, care avea ca sustinatori pe Toshiva, Time-Warner si Hitachi. Prin interventia celor de la IBM, s-a ajuns la o intelegere, in urma careia Phillips si Sony au renuntat la ideea lor de de disc MultiMedia, pentru a fi de acord cu SuperDensity. Dupa ce noului produs i s-au adus mici imbunatatiri pentru protectie impotriva zgarieturilor, acesta a fost lansat cu o capacitate de stocare de 4,7 GB, chiar daca proiectul initial era de 5 GB.
Generatia X
"Generatia X" este o sintagma care se refera la generatia persoanelor nascute in intervalul aproximativ 1965-1982. Notiunea a fost folosita in demografie, stiinte sociale, marketing si frecvent pusa in legatura cu cultura de masa. Prima utilizare a sintagmei ii apartine istoricului de arta american Paul Fussell. In cartea sa, Class: A Guide Through the American Status System (1983), "generatia X" reprezinta persoane care se retrag din societate, respingand statutul oferit de aceasta (fara a se identifica cu o generatie propriu-zisa). In 1991, scriitorul Douglas Coupland preia sintagma in romanul cu acelasi nume, extinzand portretul facut de Fussell asupra unei intregi generatii. Cartea, conceputa ca o povestire in rama, prezinta amintirile a trei personaje de varste apropiate, unite de dorinta de a se distanta de societate pentru a-si intelege mai bine menirea. Este, cumva, trasatura definitorie a celor care, in anii '90, erau tineri de pana in 35 de ani.
Punct com
Revolutia digitala a introdus in limbajul comun o multime de termeni noi, de larga raspandire si de mare uzanta: Internet, Web, spyware, mp3, net, blog etc. Notiunea "punct com" evoca inceputurile erei internet - perioada de debut a retelei internationale ce conecteaza in prezent aproape toate calculatoarele din lume. Totusi, chiar daca dupa anul 2000 internetul a explodat atat ca notorietate, intrebuintare, utilitate si succes in toata lumea, in anii '90, pasii world wide web-ului erau inca timizi si nesiguri, iar spatiul virtual abia incepea sa fie populat de cateva site-uri sau pagini web. Unii au investit ceva banii in noua afacere, in timp ce altii nu au crezut deloc in sansa ei de supravietuire. Cine s-ar fi gandit oare, pe atunci, ca Internetul va deveni, in foarte scurt timp, nu doar nelipsit din vietile noastre, dar chiar indispensabil bunului mers al lucrurilor, precum si un mediu extrem de fertil pentru unele dintre cele mai de succes afaceri ale lumii?
Genomul
"Fara a exagera, tehnologia genetica ii va oferi umanitatii puterea aproape dumnezeiasca de a-si imbunatati conditia", spune un citat extras dintr-un articol din 1992, aparut in revista Time, despre Proiectul Genomul Uman, o masiva colaborare internationala indreptata spre intelegerea deplina a ADN-ului uman. Ca rezultat al proiectului derulat intre 1990 si 2003, aceasta perioada a avut de a face cu un interes popular fara precedent in ce anume ne face ceea ce suntem - materialul nostru genetic sau "genomul". Precum internetul, si studierea genomului uman si-a facut intrarea evaziv in lume, in anii '90, dar, descoperiri stiintifice importante s-au facut chiar si in lipsa tehnologiei de care omenirea dispune azi. Se poate, deci, considera, fara prea multa larghete, ca anii '90 au fost si raman solul din care pleaca radacinile viitorulului pe care il traim astazi si care ni se desfasoara dinainte.
Realitatea Virtuala
Jocuri video cu ecrane montate pe cap si simulatoare sofisticate de antrenament pentru armata - in anii '90, realitatea virtuala a devenit, ei bine, mai reala, mai stiintifica, si mai putin stiintifico-fantastica. Aceastea fiind spuse, continuarea a fost exprimata frumos, intr-unul dintre filmele decadei: "Daca ceea ce numesti realitate este ceea ce poti simti, mirosi, gusta si vedea, atunci "realul" se rezuma la semnalele electrice interpretate de creierul tau" - Morpheus, Matrix. Altfel spus, aparitia realitatii virtuala vine si ca un soi de metafora referitoare le perceptia pe care omul o are asupra realitatii. Daca montandu-ti o casca pe cap si conectandu-ti corpul la niste senzoni experimentezi intocmai stari si imagini similare cu realitatea, dar imaginare, care sunt sansele si ca ceea ce consideram realitate obiectiva sa fie o simulare de care nu suntem constienti? Realitatea virtuala a nascut o ramura a curentului filosofic new age care pune, din nou, la indoiala realitate inconjuratoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu