Datorită compoziţiei sale, apa de mare are o căldură specifică mare şi deci o capacitate mare de a reţine căldura. Apa poate fi considerată un acumulator de căldură pe care o distribuie zonelor învecinate şi determină micşorarea amplitudinilor din zonele litorale.
Încălzirea şi răcirea apelor este influenţată de următorii factori :
· radiaţia solară – între suprafaţa mării şi 1m adâncime, este absorbită 80% din cantitatea de radiaţie, restul de 20% încălzeşte stratul până la aproximativ 50m;
· curenţii – cei orizontali transportă apele dintr-o zonă caldă, iar cei verticali omogenizează apele prin amestec;
· vânturile;
· latitudinea;
· apele de pe continent.
Temperatura apei la suprafaţă
Variază între –2˚÷32˚C, putând ajunge în mările tropicale până la 36˚C.
Temperatura medie pe glob a apelor oceanice este de 17,2˚C. Pe emisfere : în emisfera N, temperatura medie este de 19˚C, pe când în emisfera S este de 16˚C.
Pe latitudine :
Ø zona ecuatorială : 25˚÷27˚C;
Ø zona temperată : 9,5˚÷13˚C;
Ø zona circumpolară : –1,7˚C.
Cele mai calde mări sunt : G. Persic cu 35˚C, M. Roşie cu 34˚C, G. Mexic cu 32˚C.
Temperatura prezintă variaţii zilnice şi anuale
Variaţiile zilnice se caracterizează printr-o maximă între orele 15h÷17h, şi o minimă între orele 4h÷8h.
Amplitudinea are valori mici : 1˚C la ecuator şi 0,1˚C la poli.
Variaţia anuală se caracterizează printr-o maximă la sfârşitul lunii august şi o minimă la sfârşitul lunii februarie.
Amplitudinea anuală maximă se întâlneşte la latitudini de 40˚N şi este de 10˚C, datorită suprafeţei mari ocupată de uscat în această zonă.
Se observă anomalii deosebite datorită curenţilor, anomalii pozitive în vestul oceanelor şi negative în est.
Temperatura apei pe verticală
Amplitudinea temperaturii scade cu adâncimea, de la 10˚C la suprafaţă la 5˚C la 100m adâncime. În mod normal, temperatura ar trebui să scadă cu adâncimea, dar sunt şi excepţii. Funcţie de temperatură şi variaţia temperaturii în diferite straturi, se întâlnesc mai multe tipuri de stratificare termică.
Stratificare termică directă
Este caracteristică latitudinilor tropicale.
17,5˚ 25˚
0 t [˚C]
strat cvasiomogen
200
strat activ (import.
ptr. submarine)
strat de salt termic
1500 2˚÷3˚/1m (termoclină)
H [m]
Stratificare mixtă 17,4˚C
Este caracteristică latitudinilor medii. 0
Vara – stratificare termică directă. t[˚C]
Iarna – stratificare termică inversă. 200
Iarna vara
1500
 |
H [m]
 |
La latitudini polare se întâlneşte stratificarea 0˚ t
termică mixtă, dar în jurul valorii de 0˚C.
iarna vara
H
În Oc. Îngheţat şi în jurul Antartidei apare 0 t
o anomalie numită dileotermie.
-1,5˚÷-1,7˚
200
0˚÷2˚
900
ape foarte reci
Variaţie euxinică (în M. Neagră). 2˚ 8˚ 25˚ t
 |
50
vara
175
H [m]
Temperatura apei influenţează clima suprafeţei învecinate.
Temperatura apei influenţează vietăţile din ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu