duminică, 1 decembrie 2013
Pui Shanghai
Ingrediente:
- 2 bucati de piept de pui
- 3 oua (sau 2 daca sunt mari)
- 2 linguri de sos de soia
- 2 linguri de mustar
- sare si piper
- amidon
- ulei pentru prajit
- marar
- susan
Spalam bine puiul si il taiam in fasii lungi sau in bucatele, daca intentionam sa il mancam cu betisoare. Batem ouale impreuna cu sosul de soia, mararul taiat marunt, sare si piper, mustar si 3 linguri de amidon. Trebuie sa aveti o pasta de consistenta smantanii.
Dam bucatelele de pui prin amidon, apoi prin sosul de oua si la final prin susan. Le prajim in WOK, in baie de ulei. Puiul se prajeste la foc mic, pana cand devine auriu. In WOK e foarte usor sa il intoarceti de pe o parte pe alta
Pont: in ceea ce priveste uleiul in WOK, aveti doua variante: fie puneti intai tigaia la incis, si cand scoate putin fum puneti si uleiul, fie puneti uleiul in WOK si le puneti pe foc, la incins, impreuna.
Inca ceva: procedura generala a gatitului in WOK decurge in felul urmator: intai se incinge uleiul, cand acesta e fierbinte, se aromatizeaza fie cu usturoi fie cu ghimbir taiat bucatele. Se indeparteaza usturoiul/ghibirul, se pune carnea si se rumeneste la foc foarte iute, se scoate carnea si se tine la cald. Se trag la tigaie tot la foc iute legumele, apoi se readauga carnea si sosurile, la alegere.
Tinctura de propolis
Tinctura de propolis
are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica,
antifungica, analgezica, trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta
si antiinflamatoare.
Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni dermatologice
(eczeme, arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv.
Se mai
utilizeaza in boli ORL si boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite,
abcese, parodontoza), sub forma de gargara si spalaturi bucale - cate 30-40
picaturi dizolvate in apa.
Intern, se iau 20-30 picaturi pe zi, cu o ora
inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in cazuri de
alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate
omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate
intr-un pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte
bune intr-o mare gama de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale
sistemului nervos si boli glandulare).
Ciocolata Bounty de casa
Ingrediente:
- 200 ml de frisca
- 200 gr de fulgi de cocos
- 300 gr ciocolata cu lapte
- 85 gr zahar
- 50 gr unt
Intr-o craticioara punem untul, frisca lichida si zaharul la fiert, la foc mic. Le tinem pe foc, amestecand in continuu, pana cand zaharul e topit. Tragem oala de pe foc si incorporam fulgii de cocos, apoi intindem compozitia intr-o tava, cu ajutoul unei spatule, astfel incat sa aiba in jur de 2 cm grosime. Dam tava la rece o ora, sa se prinda putin, apoi o scoatem si taiem batoanele, pe care le rotunjim putin la colturi. Dam batoanele la rece peste noapte, sau daca nu aveti rabdare, 2-3 ore la congelator.
Topim ciocolata in bain-marie sau la microunde si dam batoanele, proaspat scoase de la rece, prin ciocolata topita si racita la temperatura camerei. Punem batoanele pe hartie de copt si lasam ciocolata sa se intareasca.
Cum ne influenteaza lumina
Lumina si compozitia ei cromatica au
efecte immediate asupra elaborarii cerebrale a emotiilor: acest fapt a fost
stabilit in cadrul unui studiu de un grup de psihologi si neurologi de la
Universitatile Liege (Belgia), Geneva (Elvetia) si Sussex (Marea Britanie).
Se stia de mai mult timp ca lumina
reprezinta un factor in masura, pe termen lung, sa ne influenteze starea de
spirit, astfel ca terapia cu "bai de lumina" este o optiune destul de
consolidata in tratamentul asa-numitului "Seasonal affective
disorder" (SAD), un sindrom cu o componenta depresiva, care se manifesta ciclic, de la inceputul anotimpului de toamna
si pana la finele iernii.
Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o alterare a ritmurilor circadiene si altereaza temperatura corporala, ritmul somn-veghe, dar si capacitatea de concentrare si atentia. Studii recente au demonstrat de asemenea si ca aceasta reactie "atipica" la lumina, adica necorelata cu vizualizarea de imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480 nanometri), spre deosebire de calea "tipica", mai sensibila la lumina verde (in jurul a 550 nanometri), si ca implica anumite celule ganglionare denumite "ipRGC" (intrinsically photosensitive retinal ganglion cells).
Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au hotarat sa studieze daca lumina poate influenta activitatea normala de elaborare cerebrala a informatiei si pe termen scurt. Ca atare, in studiul lor, ei au inregistrat activitatea cerebrala a unui grup de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau voci "neutre" si voci "suparate", fiind expusi unei lumini albastre sau verzi.
S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la stimulul emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in cortexul prefrontal si in hipocamp, regiune centrala a proceselor memoriei, dar ducea si la o interactiune mai "densa" intre aria vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru modularea emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor biologice in functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza, potrivit cercetatorilor, ca lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.
Sursa: Le Scienze
Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o alterare a ritmurilor circadiene si altereaza temperatura corporala, ritmul somn-veghe, dar si capacitatea de concentrare si atentia. Studii recente au demonstrat de asemenea si ca aceasta reactie "atipica" la lumina, adica necorelata cu vizualizarea de imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480 nanometri), spre deosebire de calea "tipica", mai sensibila la lumina verde (in jurul a 550 nanometri), si ca implica anumite celule ganglionare denumite "ipRGC" (intrinsically photosensitive retinal ganglion cells).
Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au hotarat sa studieze daca lumina poate influenta activitatea normala de elaborare cerebrala a informatiei si pe termen scurt. Ca atare, in studiul lor, ei au inregistrat activitatea cerebrala a unui grup de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau voci "neutre" si voci "suparate", fiind expusi unei lumini albastre sau verzi.
S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la stimulul emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in cortexul prefrontal si in hipocamp, regiune centrala a proceselor memoriei, dar ducea si la o interactiune mai "densa" intre aria vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru modularea emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor biologice in functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza, potrivit cercetatorilor, ca lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.
Sursa: Le Scienze
Caşcaval pane
Ingrediente:
- 4-5 felii de cascaval
- 2 oua
- faina
- pesmet
- sare si piper
Batem bine ouale, saram si piperam dupa gust, apoi amestecam ouale cu 3-4 linguri cu varf de faina, astfel incat sa obtinem o compozitie groasa, ca si smantana. Asa ne asiguram ca vom avea o crusta frumusica pe cascavalul pane.
Dam cascavalul prin faina, apoi prin amestecul de ou si faina si apoi prin pesmet. Eu prajesc putin pesmetul inainte, intr-o tigaie de teflon, fara nici un fel de grasime, asa e mai crocant si capata culoare. Prajim cascavalul in ulei incins, pe ambele parti, insa la foc mediu, niciodata la foc iute. De altfel, nici un fel de pane nu e bine de prajit la foc iute, pentru ca se prajeste prea tare crusta, in timp ce mijlocul ramane nafacut.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




