Lumina si compozitia ei cromatica au
efecte immediate asupra elaborarii cerebrale a emotiilor: acest fapt a fost
stabilit in cadrul unui studiu de un grup de psihologi si neurologi de la
Universitatile Liege (Belgia), Geneva (Elvetia) si Sussex (Marea Britanie).
Se stia de mai mult timp ca lumina
reprezinta un factor in masura, pe termen lung, sa ne influenteze starea de
spirit, astfel ca terapia cu "bai de lumina" este o optiune destul de
consolidata in tratamentul asa-numitului "Seasonal affective
disorder" (SAD), un sindrom cu o componenta depresiva, care se manifesta ciclic, de la inceputul anotimpului de toamna
si pana la finele iernii.
Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o alterare a ritmurilor circadiene si altereaza temperatura corporala, ritmul somn-veghe, dar si capacitatea de concentrare si atentia. Studii recente au demonstrat de asemenea si ca aceasta reactie "atipica" la lumina, adica necorelata cu vizualizarea de imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480 nanometri), spre deosebire de calea "tipica", mai sensibila la lumina verde (in jurul a 550 nanometri), si ca implica anumite celule ganglionare denumite "ipRGC" (intrinsically photosensitive retinal ganglion cells).
Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au hotarat sa studieze daca lumina poate influenta activitatea normala de elaborare cerebrala a informatiei si pe termen scurt. Ca atare, in studiul lor, ei au inregistrat activitatea cerebrala a unui grup de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau voci "neutre" si voci "suparate", fiind expusi unei lumini albastre sau verzi.
S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la stimulul emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in cortexul prefrontal si in hipocamp, regiune centrala a proceselor memoriei, dar ducea si la o interactiune mai "densa" intre aria vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru modularea emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor biologice in functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza, potrivit cercetatorilor, ca lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.
Sursa: Le Scienze
Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o alterare a ritmurilor circadiene si altereaza temperatura corporala, ritmul somn-veghe, dar si capacitatea de concentrare si atentia. Studii recente au demonstrat de asemenea si ca aceasta reactie "atipica" la lumina, adica necorelata cu vizualizarea de imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480 nanometri), spre deosebire de calea "tipica", mai sensibila la lumina verde (in jurul a 550 nanometri), si ca implica anumite celule ganglionare denumite "ipRGC" (intrinsically photosensitive retinal ganglion cells).
Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au hotarat sa studieze daca lumina poate influenta activitatea normala de elaborare cerebrala a informatiei si pe termen scurt. Ca atare, in studiul lor, ei au inregistrat activitatea cerebrala a unui grup de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau voci "neutre" si voci "suparate", fiind expusi unei lumini albastre sau verzi.
S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la stimulul emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in cortexul prefrontal si in hipocamp, regiune centrala a proceselor memoriei, dar ducea si la o interactiune mai "densa" intre aria vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru modularea emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor biologice in functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza, potrivit cercetatorilor, ca lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.
Sursa: Le Scienze
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu