duminică, 11 octombrie 2009

Criza politica: 10 minciuni

Exista cateva stereotipuri despre criza politica pe care vreau sa le resping de la inceput, desi ele sunt abundente in mass-media si in mediile politice. Sunt un fel de gandire de conserva, formule gata facute pe care le acceptam usor fara sa ne gandim. In aceasta perioada s-a umplut media de panseuri despre cine pierde, cine castiga din criza, cine este interesat sa nu se termine, cine sta pe margine ca sa nu se murdareasca. Sa incercam un exercitiu de gandire critica si sa luam pe rand o parte din aceste locuri comune.
1 Toata lumea pierde din cauza crizei politice.

Este o aberatie si un mod prin care politicienii isi exagereaza importanta in societate. Este un mod de a spune ca politica aduce tuturor bunastare, minunate lucruri vin de pe urma partidelor, guvernelor. Toate vin din armonia lor, din perioada cand ei nu se cearta, atunci politicienii gandesc la marile beneficii sociale pe care le aduc ei si echipele lor. Si chiar daca exista procese sociale care se regleaza prin decizii de factura politica, este exagerat sa spunem ca toata lumea pierde. Pot pierde unii, altii pot sa nu fie atinsi, chiar se poate si castiga din criza. Cand unii sunt dati afara de la guvernare, vin altii in loc, deci castiga niste familii, niste retele de influenta flamande.

2 Pierde Romania, scumpa noastra tarisoara.

O alta gogoasa fenomenala pe care o repeta politicienii la televizor sau analistii cu aer savant. Romania pierde mai ales prin functionarea masinariei politice. Au trecut doua decenii si noi pierdem teren fata de tarile europene. Nu era criza politica atunci cand s-a facut praf agricultura, cand industria a fost trimisa la fier vechi, cand ne-am privatizat resursele... Suntem admirabil de subdezvoltati, cum ne-ar putea spune un Berthelot mai nou, venit sa-si ia tainul pe la noi, iar noi facem caz de faptul ca e criza politica de doua zile. Masinaria politica produce doar vorbe, nimic altceva.

3 Pierde cel care a declansat criza, deci hai sa-l aratam cu degetul.

Uneori, in loc sa se caute solutii pentru a iesi dintr-o criza politica, toata lumea se concentreaza sa defineasca vinovatul pentru criza. Cine a scos cutitul, cine a bagat primul batul prin gard. O adevarata pierdere de vreme, perceptia vinovatiei este eclipsata de spaima de efecte. De multe ori cel care a declansat o criza politica si are un plan ofensiv care-i reuseste castiga din criza chiar daca este vazut ca fiind initiator. Castigatorul ia totul si in politica si oamenilor le plac invingatorii. Foarte putini si destul de rar, cel care a fost dat afara din guvern, remaniat, umilit, gaseste in opinia publica o Maica Tereza care se apleaca sa-l ridice din praf, sa-i panseze ranile, sa-l vrea de conducator.

4 Opinia publica este ingrijorata.

Sa fim seriosi, oamenii s-au saturat sa astepte lapte si miere de la politica. Foarte putini stiu ceva despre politica si mai putini cunosc activitatea politicienilor, tot mai putini merg la vot. Daca se cearta Boc cu Geoana sa stiti ca oamenii simpli nu sunt loviti de nelinisti existentiale sau spaime legate de viitor. Ei, oricum, cred despre politicieni ca sunt hoti, si cand politicienii se cearta, de fapt, lor li se confirma un stereotip, deci se uita cu placere la televizor. Este si o ocazie cand dihonia politica il ajuta sa mai afle despre furaciuni, coruptie si alte faradelegi care nu apar atunci cand in coalitii se imparte ciolanul pe felii si se consuma in liniste. Nu sunt asa de ingrijorati oamenii ca este demis un ministru si prin faptul ca majoritatea oamenilor nu se intereseaza nici macar de candidatul pe care-l voteaza. Se duc la vot ca oile sau pun stampila pe unul care le-a dat o punga cu ulei si zahar.

5 Opinia publica va sanctiona pe politicianul care a aruncat tara intr-o criza fara precedent.

Societatea nu are memorie prea buna. Este doar de scurta durata si imperfecta. E adevarat ca se uita lucrurile bune facute de vreun politician si se alege de multe ori cel care este mai tare in clanta. Opinia publica nu are cum sa sanctioneze pe cineva, pentru ca avem in Romania doar o majoritate tacuta si o societate civila care s-a angajat la stat sau la privati. Avem doar amintirea unei societati civile care in perioada cand se lupta cu patrulaterul rosu si Iliescu era destul de solida. Va sanctiona la vot, il va pedepsi cu stampila. Nici vorba, la vot merg doar o treime din oameni, mai ales cei batrani si vulnerabili care voteaza cu nostalgie sau cu spaima, in niciun caz nu se duc sa se revolte impotriva sistemului politic.

6 Criza se rezolva prin dialog, cine nu dialogheaza este vinovatul de criza.

Comunicarea este doar o ideologie la moda. Criza politica nu este una de comunicare, este una legata de interese, de cele mai multe ori interese economice. Comunicarea este doar un adjuvant, cand nu apar interese ireconciliabile politicienii comunica perfect, mult prea bine chiar, doar la televizor se cearta. Criza este un conflict in care diferenta de potential defineste un invingator si un pierzator. Se ocupa noile pozitii, dupa reimpartirea tortului respectiv, si lucrurile merg mai departe, pana la noua criza declansata de cel care vrea sa schimbe ordinea existenta, sa-si taie o bucata mai mare din ciolan. Asa ca lasati deoparte melodia cu dialogul politic continuu, este deschis la dialog doar cel care are o anumita inferioritate la un moment dat.

7 Criza se rezolva prin mediere.

Este, ca si ideea cu comunicarea, tot o forma de a vorbi pe langa subiect. Criza politica de la noi nu are arbitru pentru ca la noi nu se respecta nicio regula, nici principii si, evident, nici mediatori. Mai ales ca in crizele politice de la noi nu exista neutri, cineva care sa stea olimpian si sa se uite. Intr-o criza politica fiecare incearca sa-si traga un profit, cat o fi el de mic, este o ocazie de a renegocia anumite pozitii de putere si nu e cine sa mai medieze.

8 Oamenii nevinovati sunt cei care sufera din cauza unei crize politice.

Nu este adevarat, este doar o jumatate de adevar. E adevarat ca nici la crizele economice, nici la cele politice nu sufera cine stie ce pierderi cei bogati sau politicienii aflati in functii. Dar oamenii care sufera nu sunt complet nevinovati. Ei sunt vinovati ca au votat politicienii respectivi, ca voteaza partidele fara discernamant, de multe ori doar pe baza unor emotii. De ce nu voteaza independenti, de ce voteaza in colegiul lor, zis „uninominal", pe infractorul Ghiveciu in locul unui jurist tanar, fost ministru al Justitiei.
9 Tara are nevoie de guvern, Romania trebuie guvernata.

Asta ar parea o gluma, daca nu am auzi-o foarte des. Vara ministrii pleaca cate o luna prin tarile calde si tara nu se darama. Sigur, nu se poate fara pompieri, fara medici, fara politisti sau fara cei care fac paine, aduna gunoiul, dau apa calda. Dar fara ministri cred ca se poate. Secretarii de stat si directorii din ministere sunt, oricum, cei care fac cea mai importanta munca. Dar daca am opri activitatea Guvernului trei luni? Nu cred ca s-ar prabusi Romania! S-ar face niste economii la buget si nu cred ca s-ar observa lipsa executivului. Acum sa trecem la partea a doua, cea cu faptul ca Romania trebuie guvernata. Sigur, ar trebui, dar din nefericire ea nu prea este guvernata.

Guvernare inseamna mai mult decat gestiunea banului public, guvernare inseamna proiectarea evolutiei, inteligenta prognostica si viziune de viitor pusa in decizii si legi. La noi, istoria ni se intampla, viitorul vine peste noi ca o inundatie sau ca o seceta. Avem crestere economica atunci cand vin ceva investitii straine sau cand se face, prin voia Domnului, recolta mai buna de grau sau porumb. La noi cand sunt bani, prim- ministrul dubleaza numarul functionarilor publici, sau aproba legi speciale de salarizare in care unii privilegiati isi dau salarii barosane. Asta nu e guvernare, sau daca cineva vrea sa ma contrazica sa-mi arate indicatorii de masurare a unei bune guvernari din Romania.

10 Criza politica este un lucru rau.

Poate in Germania, la noi nu putem spune acest lucru. In timp de criza politica poate mai dispar o parte din politicienii fara de idei, poate mai scapam de unii inhaitati cu retelele de crima organizata. Nu este exclus ca sa mai apara personaje noi, se vorbeste si despre tehnocrati, dar doar din varful buzelor, pentru ca nimeni nu vrea asta si nici nu cred ca ar fi buna. Crizele sunt rodul unor conjuncturi favorizante, al unor factori de context care interactioneaza si uneori aceste crize pot duce la schimbare, la reformarea sistemului. In timpul crizei in partide se activeaza grupurile disidente si dispare unitatea de monolit sau domnia sefului suprem. Cand este criza sefii se mai consulta cu subalternii, strategii sau intelectualii devin importanti pentru aceasta perioada. Audienta la televiziuni creste, jurnalistii mai fac un ban cinstit, unii isi fac bagaje si, in consecinta, se cumpara geamantane, sindicalistii fac greva si mai scapa cateva zile de lucru, sociologii fac sondaje, elevii nu merg la scoala. In timpul crizei mai ies fantomele batrane de prin ungherele politice sa ne dea sfaturi. Nici nu sunt sigur ca este rau sa fie criza politica. Imi permiteti o aroganta: Traiasca criza politica!

Niciun comentariu: