joi, 24 aprilie 2014

Vitaminele hidrosolubile




Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii în membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Aceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. Avitaminoza B1 poate provoca boala «beri-beri» cu paralizia membrelor inferioare, tulburari ale cordului. Vitamina B1 în doze mari (în conditii experimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinichilor, provocând anurie, contribuie la micsorarea masei corpului, la steatoza hepatica, insomnie. Sunt bogate în tiamina pâinea neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de porc, drojdiile alimentare si de bere, nucile, tarâtele.
Vitamina B2 (riboflavina) participa la respiratia celulara, metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii, retine cresterea organismului. Riboflavina se afla în drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida.
Vitamina B6 (piridoxina) intervine în metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa în sinteza ureei, serotoninei, histaminei, în transformarea triptofanului în vitamina PP, împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. Lipsa vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber în serul sanguin, în ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste în drojdiile de bere si alimentare, în galbenusul de ou, în ficat, carne, peste, leguminoase, tarâte de cereale, în varza, spanac.
Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine în sinteza hemoglobinei, îndeplineste rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina B12 se gaseste în ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala.
Vitamina PP (niacina, acidul nicotinic) participa în metabolismul glucidic, proteic, la respiratia celulara, contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretia interna, stimuleaza eritropoieza, micsoreaza nivelul glucozei în sânge, contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat, participa la normalizarea colesterolului în sânge, favorizeaza furnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatii pielii la razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestata prin diaree, dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste în ficat, cereale nedecorticate, drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci. Ea poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala.
Acidul folic (folacina) participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici, în metabolismul unor aminoacizi, are proprietati lipotrope. în insuficienta folacinei apare anemia megaloblastica hipocroma, leucopenie, trombocitopenie, stomatita, gastrita, enterita. Acidul folic contin frunzele plantelor, ficat, rinichi, drojdiile alimentare si de bere.
Acidul pantotenic (vitamina B3) participa în metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei B3 se întâlnesc rar, deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. Sunt bogate în acid pantotenic drojdiile alimentare si de bere, tarâtele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele.
Biotina (vitamina H) normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. În insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mâncare si masa corporala, se observa slabiciune generala si somnolenta. Insuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina, substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiile de bere si alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete).
Vitamina C (acidul ascorbic) participa în procesele metabolice celulare, în metabolismul proteic, al colesterolului, fierului, în biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitaminei C are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii, agravarea evolutiei lor, scaderea rezistentei la diferitele substante toxice, provoaca sângerari pronuntate în traume mici. În cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie, sângerari si inflamatii ale gingiilor, caderea dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, în organele interne, hipotonie. Dozele mari ale vitaminei C pot provoca insomnie, cefalee, hipertensiune arteriala, întreruperea sarcinii. Cantitati sporite de vitamina C contin fructele si legumele (macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul, patrunjelul s.a.).

Niciun comentariu: