Cum s-a construit Turnul Babel

Povestea ridicării legendarului turn în care se vorbea în toate limbile Pământului a fost aflată cu ajutorul unor tăbliţe cu inscripţii antice.

Mai multe texte babiloniene antice dezvăluie amănunte interesante despre viaţa din Orientul Mijlociu, în vremurile biblice. Acestea, scrise cu ajutorul unui alfabet alcătuit din 107 cuneiforme şi inscripţionate pe tăbliţe de piatră, fac parte din colecţia personală a omului de afaceri norvegian Martin Schøyen.

Cele mai vechi texte datează de 5.000 de ani, iar cele mai recente de 2.500 de ani, informează livescience.com. Scrierea - pe care proprietarul a pus-o recent la dispoziţia oamenilor de ştiinţă pentru a fi tradusă - face referire la fapte de război, explică tehnica de construire a ziguratelor (structură înaltă în formă de piramidă) şi descrie obiceiurile localnicilor.

Cel mai interesant pasaj al textului este un fragment dintr-un discurs al regelui Nabucodonosor al II‑lea, stăpânitorul Babilonului, care, acum 2.500 de ani, a construit un zigurat uriaş în Mesopotamia antică, dedicat zeului Marduk.

Regii antici şi laudele de sine

Mai mulţi savanţi susţin că impunătoarea piramidă construită de Nabucodonosor al II-lea a inspirat pasajul biblic referitor la Turnul lui Babel. În textele antice, regele povesteşte cum a adunat oameni din întreaga lume pentru a construi turnul dedicat lui Marduk şi un altul mai mic în oraşul Borsippa.

„Am adunat oameni din ţările de pretutindeni, am făcut apel la toţi regii care au fost făcuţi stăpâni peste popoarele lumii ocrotite de Marduk. Întâi, am construit structura turnului cu bitum şi cărămidă, iar când l-am terminat, era strălucitor ca Soarele de pe cer", arată inscripţia de pe tăbliţa de piatră, tradusă de profesorul Andrew George, de la Universitatea din Londra, Marea Britanie. Aceasta nu era prima dată când Nabucodonosor al II-lea se lăuda cu realizările sale.

Anterior tăbliţelor lui Martin Schøyen au fost descoperite trei scrieri similare care vorbesc despre regele biblic, însă acestea, fiind expuse în aer liber în Libanul de astăzi, sunt prost conservate. Tocmai de aceea, recent tradusele înscrisuri babiloniene oferă şi cea mai bună reprezentare grafică a lui Nabucodonosor al II-lea: un bărbat cu barbă, purtând o coroană conică, robă, sandale şi un sceptru înalt cât el.

Cucerirea Babilonului

O altă inscripţie interesantă din colecţia omului de afaceri norvegian este veche de aproximativ 3.000 de ani şi a fost scrisă în numele regelui asirian Tiglath-Pileser I, care se mândrea că a cucerit mai multe regiuni ale Mesopotamiei şi a reconstruit un palat într‑un oraş numit Pakute. Într-un alt fragment, Tiglath-Pileser I se laudă că a cucerit oraşul Babilon, după ce l-a învins pe regele Marduk-Nadin-Ahhe.

5.000 de ani este vechimea tăbliţelor deţinute de colecţionarul norvegian Martin Schøyen.