Este concluzia la care a ajuns o echipa internationala de specialisti in neurologie si tehnologia informatiei, analizand diferentele dintre macac, cimpanzeu si om.
Este un adevarat elogiu al lentorii concluzia la care au ajuns specialistii in nerologie si cei in tehnologia informatiei din mai multe tari, studiind comunicarea intre cele doua emisfere cerebrale la specii diferite (macac, cimpanzeu si om), si cea dintre ariile diferite ale creierului acelorasi primate, cu sarcini din ce in ce mai complexe. Studiul, publicat recent in revista americana Proceedings of the National Academy of Science (PNAS), deschide strada unor teorii opuse uneia dintre dogmele tehnologiei informatiei, potrivit careia evolutia instrumentelor tine pasul cu viteza procesarii informatiilor.
Autorii studiului sunt Roberto Caminiti, de la Departamentul de Fiziologie si Farmacologie al Universitatii La Sapienza din Roma, Hassan Ghaziri de la Intitutul elvetian de Tehnologie din Lausanne, Ralf Galuske de la Universitatea Darmstadt, Patrick Hof de la Departamentul de neurologie din cadrul Scolii de Medicina Mount Sinai din New York, si Giorgio Innocenti, neurolog la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.
In fiecare dintre cele trei specii analizate, cele doua emisfere cerebrale comunica intre ele prin intermediul fibrelor nervoase cu diametru si lungimi diferite, prin urmare cu viteza si timpi de transfer al informatiilor diferite. Concluzia? Cu cat sunt mai groase si mai scurte fibrele, cu atat este mai rapid si transferul informatiilor. "Dimensiunile mai mari ale creierului omului, asimetria anatomica a acestuia si lateralizarea functiilor sugereaza ca si conexiunile intre emisfere au fost supuse unei reorganizari substantiale pe parcursul evolutiei primatelor. Timpii interactiunilor dintre cele doua emisfere reprezinta probabil o obligatie deosebita survenita in urma acestei reorganizari", se arata in articol.
Odata cu cresterea dimensiunilor creierului, de la cimpanzeu la om nu a survenit insa si asteptata crestere a dimensiunilor diametrului fibrelor pentru comunicarea intre zonele diferite din cele doua emisfere (cum s-a intamplat pe parcursul traseului evolutiv precedent, intre macac si cimpanzeu). Spre surprinderea specialistilor, omul modern mentine conexiunile intre emisferele cerebrale adecvate creierului unui stramos indepartat al nostru, Australopitecus.
"In fiecare dintre cele trei specii examinate, fiecare arie cerebrala comunica cu aria sa analoaga in cealalta emisfera prin fibre de diferite lungimi si diametru, asadar cu diferite viteze si timpi de transfer al informatiilor. Ariile senzoriale si motorii comunica cu viteza mai mare fata de cele asociative, responsabile de functii mentale mai elevate, aparute mai tarziu pe parcursul evolutiei", a explicat Roberto Caminiti.
Sursa: La Stampa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu