Aditivii alimentari periculosi pentru sanatate

Motto 1: „Cu excepţia maladiilor cauzate de accidente, de otrăvire (plumb, arsenic, etc), de microorganisme extrem de virulente, de malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea, direct sau indirect, într-o alimentaţie greşită“. - Dr. W. Kollath 

Motto 2: „Bolile de care suferă omul ca urmare a aşa-zisei civilizaţii iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei greşite şi pot fi vindecate numai pe calea unei alimentaţii corecte.“ - Dr. H. P. Rusch 

În viaţa de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atât de „fireşti“, încât aproape nimeni nu mai sesizează pericolul pe care ele îl reprezinta în mod real. În graba lor perpetuă, foarte mulţi oameni se mulţumesc cu o alimentaţie foarte slabă calitativ, dar satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi estetic. Ambalată frumos, colorată cât mai apetisant, aromatizată, conservată cât mai bine, sărată, pasteurizată, rafinată (chiar şi de două ori), prăjită în teflon, fiartă sub presiune şi încălzită la microunde, o astfel de hrană conţine în ea germenii multor probleme de sănătate „inexplicabile“. 

Aditivii alimentari Aproape fără excepţie, alimentele din comerţ conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea generică de „E“-uri), a căror menire este, se spune, aceea de a conserva, de a da culoare, formă, de a spuma, îngroşa şi mai ales de a da aromă în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător pentru clienţi şi vandabil timp îndelungat, uneori aproape nelimitat.

Cei mai mulţi cercetători spun că aditivii alimentari sînt substanţe chimice de sinteză şi, deoarece ele nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sînt recunoscute şi acceptate de către acesta. 

O substanţă străină, afirmă medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un adevărat bombardament chimic asupra organelor interne, compromiţând şi distrugând sistemul imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i chiar împotriva organismului uman), precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, consideră că incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români.

De asemenea, E-urile periculoase sunt „vinovate“ de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor. „Una este sa mănânci un măr sănătos şi alta este să bei un compot de mere conservat cu aditivi“, semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, în special asupra parizerului, crenvurştilor, băuturilor răcoritoare şi preparatelor conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).

Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale se află pe locul al III-lea la nivelul întregului glob, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.

Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III“, împotriva căreia nu există încă premisele descoperirii unui antidot. Cancerul este, fără îndoială, o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urmă, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer. Atunci când autorităţile ajung să discute problema aditivilor alimentari, nu uită să menţioneze conceptul aberant de „cantitate zilnică acceptabilă“. Aceasta reprezintă cantitatea de aditiv alimentar, raportată la kilogram de greutate corporală, care poate fi consumată zilnic în întreaga viaţă, „fără un risc semnificativ pentru sănătate“. Această formulare este de un cinism inacceptabil… mai ales acum, când sînt cunoscute efectele grave pentru sănătate ale acestor adaosuri chimice. Este, oare, firesc să iei, cu bună ştiinţă, o doză zilnică de otravă, doar pentru a umple buzunarele comerciaţilor şi pe cele ale producătorilor?
În cazul în care consumul de alimente cu E-uri este iresponsabil, problemele de sănătate pot fi deosebit de grave, iar acest lucru nu este greu de realizat. Fiecare aliment din masa de zi cu zi poate conţine E-uri. Unele tipuri de pâine aşa-zis integrală sînt fabricate din făină înnegrită cu E-uri din familia caramelurilor. În cazul unor paste făinoase, oul a fost înlocuit cu un E – 102. Consumul prelungit de astfel de aditivi afectează ficatul, pancreasul şi stomacul, însă pot provoca şi tumori tiroidiene. În literatura de specialitate se regăsesc o serie de definiţii ale aditivilor, din care prezentăm, pentru edificare, numai câteva.

1. Aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.975/1999).

2. Substanţe care la origine nu reprezintă o parte constituentă a alimentelor, adăugate în scopul de a modifica - favorabil - însuşirile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a anumitor procese tehnologice (Tratat de igienă, Sebastian Dumitrache).

3. Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţele contaminante sau pe cele adaugate pentru a îmbunatăţi sau menţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)

Care este însă povestea E-urilor? Pentru uşurarea etichetării, pe ambalaje nu este trecută denumirea completă a aditivului, aceasta fiind scrisă într-o formă standardizată, acceptată internaţional. Denumirea de pe eticheta este alcătuită din litera „E“ urmată de o cifră, ceea ce uşurează foarte mult munca producătorului în cazul produselor ce conţin mulţi aditivi, sau când aditivii au denumiri foarte lungi.

De exemplu, hidroxipropilmetil-celuloza, în realitate un gelifiant, va fi scrisă simplu, codificat: E 464. Gurile rele spun, însă, că mai sînt şi alte motive pentru standardizarea în această formă a aditivilor, cum ar fi, de exemplu, acela de a nu stârni prea mult suspiciunea consumatorilor…

Ştim cu toţii că produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi sînt foarte frecvente. Este uimitor cât de puţini consumatori îşi pun problema că nu ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru, cu toate autorizaţiile şi răs-autorizaţiile sanitare care permit comercializarea lui. Este suficient să ne gândim că o maioneză se alterează în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim 48 de ore), deoarece ea constituie o hrană foarte bună pentru bacterii. Vă puteţi închipui cât de hrănitoare poate fi o maioneză din conservă, care a fost produsă acum un an, care a fost păstrată la temperatura camerei şi care nu prezintă, totuşi, semne de alterare, deoarece are atât de mult conservant, încât bacteriile nici nu se mai apropie de ea. Oare cum am putea crede că un astfel de „aliment“ este bun pentru organismul uman, dacă până şi bacteriile îl refuză?

În listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sînt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:

* coloranţi - pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100-E182

* conservanţi- substanţe care prelungesc artificial perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297

* antioxidanţi - substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390

* emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496

* săruri de topire E400-E496 * agenţi de îngroşare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496

* agenţi de gelifiere (gelifianţi)- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496

* stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496

* agenţi de gust (aromatizanţi) - se împart în trei categorii:

a) substanţe aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;

b) substanţe identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;

c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640

* acidifianţi - substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru; E300-E390

* agenţi antiaglomeranţi - E500-E580

* amidon modificat - E1400-E1450

* edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999

* substanţe de afânare (afânatori) - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400-E496

* antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580

* agenţi de suprafaţă (surfactanţi) -E900-E999

* agenţi de albire (înălbitori) - E1500-1520

* agenţi de întărire- E500-E580

* umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520

* enzime chimice de sinteză E1100-E1105

Sursele aditivilor

Aditivii alimentari sînt substanţe extrem de rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sinteză relativ neconvenţionale.

Între aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe sintetice sau, mai rar, naturale foarte variate.

Aromatizanţii sintetici sînt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: îngheţată, ciocolată, margarină, băuturi alcoolice distilate, dar şi a altor produse, conform normelor de igienă.

În ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse artificiale, cât şi naturale.

De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:

- E100, Curcumina, are o sursă naturală şi anume şofranul de India

- E104, Quinolina, are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă

- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo

- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo

- E110, „Galben Floarea Soarelui“, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă, cât şi colorantul Azo.

În familia coloranţilor roşii, întalnim:

- E120, acidul carminic, obţinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante

- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obţinuţi din gudronul sintetic de huilă şi colorantul Azo.

În familia coloranţilor albaştri:

- E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă Sunt folositi pe post de coloranţi alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.

Din punctul de vedere al industriaşilor, coloranţii artificiali au o mai mare putere de colorare, sînt relativ mai ieftini decât cei naturali, mai uşor de conservat şi de întrebuinţat.

Vom trece acum în revistă câteva categorii de produse care se găsesc în rafturile magazinelor, pentru a evidenţia, pe înţelesul tuturor, prezenţa aditivilor în reţeta lor. Nu putem preciza în acest articol numele produselor pentru că marile companii multinaţionale care deţin mărcile înregistrate respective se reped ca uliii dacă îndrăzneşte cineva să critice calitatea celebrelor lor băuturi carbogazoase. Citiţi însă reţetele şi le veţi identifica foarte uşor, pentru ca apoi să vă puteţi feri pentru totdeauna de ele, oricât de multe şi de spectaculoase reclame agresive s-ar face la televizor sau aiurea.

BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR

Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeină, aromă de cola.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri; este prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, împreună cu Institutul de Oncologie din Germania, îl consideră cancerigen, însă în România este permis; interzis în SUA.

E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă. Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, în muştar (sub formă de arome), în conservele de ciuperci.

E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); folosit şi în preparatele din brânză

E 951 (aspartam) este un îndulcitor artificial des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, în produsele zaharoase, în băuturile răcoritoare; interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.

Cafeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei. BĂUTURĂ

RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR (II)

Ingrediente: apă, dioxid de carbon, colorant caramel, îndulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam-K şi aspartam, acidifianţi acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeină.

E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.

E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)

E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.

BĂUTURĂ RĂCORITOARE „NATURALĂ“

Ingrediente: apă, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant – acid citric, conservant –benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene

Acidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui sunt cancerigeni (E 213 benzoat de calciu – E 218)

BĂUTURĂ RĂCORITOARE AŞA-ZIS NATURALĂ, FĂRĂ ZAHĂR

Ingrediente: apă, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfaţi), E 455, E 1450, îndulcitori ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E 202) şi benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinină.

E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen. E 455 (difosfaţi) – în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism E 452 (polifosfaţi) – în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului. E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K), E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive.

PRAFURI PENTRU CREME, BUDINCI, ETC., CU PREPARARE RAPIDĂ

Ingrediente: zahăr pudră, amidon modificat din porumb, aromă de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloză, coloranţi alimentari galben de quinoleină şi sunset yellow

E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.

E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.) E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.

BATON DE CIOCOLATĂ

Ingrediente: zahăr, sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată... agent de gelificare (pectină E 440), acid citric E 330, emulgatori (lecitină din soia E 322, poliglicerol polericinoleat E 476), albuş de ou praf, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, aromă natural identică, vanilină, colorant portocaliu (Sunset Yellow E 110). E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) – cancerigene E 440 (pectina) în cantităţi mari, provoacă disconfort intestinal; folosit în gemuri, jeleuri, sosuri.

ÎNGHEŢATĂ

Ingrediente: lapte praf, zahăr, grăsimi vegetale, coloranţi (E 127, E141, E132, E102) şi stabilizatori (E471, E412, E410), acid citric (E330), arome naturale identice, glucoză E127 (eritrozina) - colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente; provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani (studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, în îngheţată, în prăjituri, în bomboane, în sucuri răcoritoare; interzis în SUA din 1990 şi în Norvegia.

E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.

 E 412 (guma guar) – poate provoca greaţă, meteorism şi crampe, reduce nivelul colesterolului.

E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda.

APC România solicită autorităţilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazină determină modificări histologice, tisulare ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg.

Cu alte cuvinte, dacă un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoană de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.

ÎNGHEŢATĂ (II)

Ingrediente: lapte degresat rehidratat, zahăr, grăsimi vegetale, pulpă de căpşuni, emulgatori E 471, stabilizatori E 407, E 410, E 412, arome, acid citric E330; coloranţi E 122, E 104, E 140. E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron; se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia. E104 (Quinoline Yellow) – provoacă dermatite E 330 (acid citric) - cancerigen E 412 (guma guar) ÎNGHEŢATĂ (III) Ingrediente: apă, zahăr, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoză, emulgatori (mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloranţi artificiali - în funcţie de sortiment E 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor. E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale) E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, la marţipan, la cristalele pentru jeleuri, la peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia. E 102 (tartrazina) - colorant galben, acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, în Austria, în Suedia, în Elveţia, în Marea Britanie, în Olanda E 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator, poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină. E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se foloseşte în băuturile spirtoase şi în prăjituri E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.

SALAM DE VARĂ

Ingrediente: carne porc, carne vită, carne pasăre, organe porc, apă proteină vegetală, antioxidanţi – izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahăr, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfaţi), colorant (acid carminic)
E 250 (nitrit de sodiu) - produce boli cardio-vasculare; în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine; interzis în multe ţări; utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar avea culoarea… gri) şi dă o aromă caracteristică.

Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special cel din pastramă. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Pentru produsele din carne mai sînt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249. E 450 (difosfaţi – disodic, trisodic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale.

PELETE DE GRÂU CU DIVERSE AROME

Ingrediente: pelete (făină de grâu, sare, afânător), ulei vegetal, preparat aromatizat cu gust de caşcaval, stimulatori de aromă – glutamat monosodic E 621, acid inozinic, guanilat disodic, coloranţi: galben sunset (E 110), tartrazină (E 102), annatto, extract de ardei roşu.

E 621 (glutamat monosodic), conţinut în exces şi în supele concentrate, considerat de specialişti drept una dintre cele mai cancerigene substanţe; se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate.

Organizaţii de profil din Uniunea Europeană duc o intensă campanie de interzicere a acestei substanţe. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provocă migrene şi crampe; interzis în mâncarea copiilor; folosit şi ca substitut pentru sare.

E 102, E 110 – cancerigeni E132 (indigotina) poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.

E 160 (annatto) – colorant roşu, se găseşte în brânză, unt, margarină, cereale, snack-uri, săpunuri, vopsele pentru corp; provoacă urticarie; se recomandă renunţarea la el. E 124 (roşu ponceau) toxic, interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator; poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină.

BISCUIŢI

Ingrediente: făină de grâu, zahăr, zahăr invertit, grăsimi vegetale hidrogenate, amidon, agenţi de afânare (E 503, E 500, E 450), sare, emulsificator (E 322), metabisulfit de sodiu (E 223), colorant (E 110) E 110 (galben sunset) – cancerigen E 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoase E 450 (difosfaţi) – în cantităţi mari afectează raportul calciu/fosfor E 223 (metabisulfit de sodiu) în categoria aditivilor periculoşi pentru sănătate (în grupa E 220 – E 228); provoacă alergii, afecţiuniintestinale, atac de astm, distruge vitamina B1; se poate găsi în carnea de hamburgeri, în cartofii deshidrataţi, în fructele confiate, în prăjituri, în bere, în vin, în oţetul de vin, precum şi în unele sucuri.

SUPE INSTANT DE LEGUME, ADAOSURI CU LEGUME PENTRU MÂNCĂRUR, ETC. Ingrediente: legume deshidratate, făină de grâu, grăsime vegetală hidrogenată, amidon de porumb, sare, potenţiatori de aromă (glutamat monosodic E 621, inozinat, guanilat), proteine şi glucide din lapte, agent de îngroşare (gumă de guar), condimente. E 621 (glutamat monosodic) – cancerigen; supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor şi a supelor preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf care, ulterior, este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid, sau sub forma de cubuleţe; unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene şi crampe

GUME DE MESTECAT FĂRĂ ZAHĂR, CU ÎNDULCITORI ARTIFICIALI ŞI AROME ARTIFICIALE DIVERSE

Ingrediente: îndulcitori – xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, bază de gumă, întăritor 414, stabilizator 422, arome, polifosfat de sodiu, colorant E 171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320. E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam) - cancerigeni E 414 (acacia) - posibil să producă alergii şi uşoare iritaţii ale mucoaselor E 422 (glicerol) – în cantităţi mari poate produce dureri de cap, greaţă, hiperglicemie; întâlnit în lichior, fructe uscate, produse slab calorice E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant găsit în cartofi deshidrataţi, în uleiurile vegetale, în margarină, în supele concentrate, în sosuri, în guma de mestecat, în arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol; derivat din petrol; în unele ţări interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate; înterzis în Japonia în 1958; experţii recomandă oficial interzicerea în Marea Britanie; restaurantele McDonald's din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986

E 421 (manitol) – suspectat că provoacă alergii; interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale; provoacă greaţă, vomă; în produse cu conţinut redus în calorii.

SALATĂ DE ICRE

Ingrediente: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate hering, ceapă, gelifiant-gumă xantan, gumă guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant E 316 E 316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilor E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele E221 (sulfit de sodiu) – alergii E 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucale

JELEURI CU AROMĂ ARTIFICIALĂ DE FRUCTE

Ingrediente: sirop de glucoză, agent de uleiere (ulei vegetal, ceară Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranţi (roşu-azorubină E 122, galben – tartrazină E 102, albastru – albastru patent E 131. E 903 – folosit în cosmetică, cerneluri; uneori poate provoca reacţii alergice E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină E 102 (tartrazina) - colorant galben; cancerigenă, poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; E 131 (albastru patent) – cancerigen

PASTĂ DE ARDEI, PASTĂ DE TOMATE

Ingrediente: pastă de ardei/pastă de tomate, amidon din porumb, oţet, zahăr, potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agenţi de îngroşare (gumă xantan), conservanţi (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma naturală, colorant extract de ardei roşu, antioxidant (acid ascorbic) E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) - cancerigeni E220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii; în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin.

BRÂNZĂ TOPITĂ

Se obţine prin topirea unor brânzeturi cu săruri de topire. Ingrediente: apă, unt, caşcaval sau, după caz, emmentaler, lapte praf degresat. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizează sărurile de topire: „E 452 (polifosfat), E 331 (citrat mono, bi şi tri sodic), corector de aciditate E 330 (acid citric), urme de praf de smântână, sare iodată. Acest tip de brânză topită conţine 55 de grame de grăsime la 100 de grame de produs, având o valoare energetică de 277 kcal/1146kj şi o densitate calorică medie spre ridicată. În cazul unui consum frecvent şi în cantitate mare, sărurile de topire interferează cu metabolismul calciului şi fosforului din oase, împiedicând fixarea calciului. De aceea, mamele ar trebui să pregătească tot mai rar sandvişuri destinate copiilor cu acest produs. De asemenea, femeile pre şi postmenopauzale, bătrânii, persoanele cu sau predispuse la osteoporoză vor evita consumul frecvent al acestui tip de brânză.“ Mai aflăm de la profesorul Mencinicopschi că săruri ale acidului fosforic se găsesc şi în alte alimente, cum ar fi: băuturile carbogazoase, produsele de mezelărie, de panificaţie etc., care, consumate în aceeaşi zi, pot conduce la depăşiri ale dozelor zilnice admise de compuşi ai fosforului, cu dezechilibrarea echilibrului calciu-fosfor şi scăderea densităţii osoase (predispune la osteoporoză).

BĂUTURI ALCOOLICE DIVERSE

Multe dintre ele (ex. bere, vin) sînt saturate de metabisulfit, care dă limpezime lichidului, dar atacă sistemul digestiv al omului. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc. E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala lui Alzheimer, este permis în România. Mulţi cititori o să se întrebe, mai mult ca sigur: bine, şi atunci ce să mai mâncăm? Există întotdeauna soluţii. În primul rând, căutaţi să cumpăraţi produse cât mai naturale şi cât mai degrevate de apăsarea E-urilor. Există, de exemplu, pâine integrală de secară, importată din Germania sau Polonia, fără aditivi, chiar la supermarketuri. Există uleiuri presate la rece, etc. Încă se mai poate cumpăra brânză adevărată de la ţărani...

Repetăm, se găsesc soluţii, trebuie doar să ne preocupe mai mult acest fapt. Intenţia noastră este aceea de a vă preveni şi de a vă informa corect, dar dumneavoastră hotărâţi şi alegeţi cum să procedaţi. Articolul urmăreşte doar să vă aducă la cunoştinţă aceste informaţii, care nici nu mai sînt un aşa de mare secret. În concluzie, nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele de genul „ca la mama acasă“ sau de ambalajele atrăgătoare. Citiţi întotdeauna cu atenţie reţetele produselor şi judecaţi dincolo de reclamă, cu propriul cap, pentru că gustul vă poate juca feste, mai ales că unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. 

CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI NE DĂ PUTEREA DE A ACŢIONA APOI CORECT ŞI DE A NE TRANSFORMA, ASTFEL, VIAŢA ÎN BINE.