O viziune optimista asupra omenirii ar spune ca, pe masura
ce anii trec, natiunile lumii se coalizeaza, oamenii evolueaza, popoarele – ca
intreg – se “civilizeaza”, iar competentele de orice – tehnologice si cognitive
– fel sporesc. Toate tind sa garanteze consens, efort unificat, capacitatea de
a ne opune dezastrelor de orice fel. Si totusi, subiectul apocalipsei este din
ce in ce mai discutat in societatile moderne, iar Armaghedonul parca sta ca
drobul de sare deasupra noastra. Sfarsitul lumii este asteptat si prevestit din
orice directie: de la factorul uman – razboaie, poluare, incalzire globala si
dezechilibrarea ciclurilor naturale ale planetei prin activitati iresponsabile,
pana la evenimente independente de noi – coliziuni cu asteroizi, cutremure sau
furtuni solare. Prin urmare, diverse organizatii internationale s-au mobilizat
deja, prevazatoare, si au procedat la asigurarea unor masuri de conservare a
vietii si a lumii vii, asa cum o cunoastem, in eventualitatea unei extinctii a
speciei umane. Cel mai prolific, in acest sens, este seiful de seminte
Svalbard, amplasat in insula norvegiana Spitsbergen, din izolatul arhipelag
arctic Svalbard.
Cine construieste noua Arca?
Svalbard este o banca de seminte securizata, construita pentru a
prezerva o larga varietate de seminte de plante originare din toate colturile
lumii intr-un depozit subteran. Seiful de seminte gazduieste mostre
duble, sau copii de rezerva pastrate in bancile de gene de pe toata planeta.
Seiful de seminte este un fel de asigurare in vederea pierderii semintelor
pastrate in bancile de gene, dar si un refugiu pentru seminte in eventualitatea
unor crize puternice regionale sau globale.
Insula Spitsbergen se afla la o distanta de aproximativ 1.300
kilometri de Polul Nord. Seiful de seminte este administrat sub egida
unui acord trilateral intre guvernul norvegian, Trustul Global al Diversitatii
Culturilor Agricole (GCDT) si Centrul Nordic de Resurse Genetice. Constructia
seifului de seminte, care a costat aproximativ 9 milioane de dolari, a fost in
intregime finantata de Guvernul Norvegiei, iar stocarea semintelor in incinta seifului
este gratuita. Costurile operationale sunt suportate de Norvegia si de catre
GCDT. Primele fonduri din partea Trustului au venit din partea Fundatieti Bill
& Melinda Gates, a Regatului Unit al Marii Britanii, Norvegiei, Australiei,
Elvetiei si Suediei. Finantari au venit inclusiv din tari aflate in stadiu de
dezvoltare: Brazilia, Columbia, Etiopia si India.
Banca Nordica de Gene (NGB) a stocat o rezerva din germinoplasma plantelor
nordice sub forma unor seminte inghetate, intr-o mina de carbuni abandonata din
Svalbard, inca din 1984. NGB a depozitat peste 10.000 de mostre de seminte
provenind de la mai mult de 2.000 de varietati cultivate din 300 de specii
diferite, de-a lungul anilor.
Aditional, mostre de seminte din Africa de Sud au fost duplicate in
siguranta alaturi de colectia nordica, timp de mai multi ani. Atat colectiile
nordice, cat si cele africane au fost transferate in noua constructie a
Seifului Global de Seminte Svalbard. De la 1 ianuarie 2008, Banca Nordica de
Gene este o parte integrata a nou formatului Centru Nordic de Resurse Genetice.
Cum functioneaza baza?
Primii ministri ai Norvegiei, Suediei, Finlandei, Danemarcei si Islandei au
participat la o ceremonioasa "asezare a primei pietre" a seifului la
data de 19 iunie 2006. Banca de seminte este construita la 120 de metri
in interiorul unui munte de gresie din Svalbard. Banca este dotata cu
un numar sporit de foarte eficiente sisteme de securitate. Semintele sunt
impachetate in pachete speciale, sigilate la cald, pentru eliminarea umezelii.
Cladirea este gestionata de Centrul Nordic de Resurse Genetice, desi nu
exista un staff permanent la fata locului. Spitsbergen a fost considerata
ideala datorita lipsei sale de activitate tectonica si permafrosului ei, amandoua
sustinand procesul de prezervare. Amplasarea, la 130 metri deasupra
nivelului marii, va asigura pastrarea uscata a locului chiar si in
eventualitatea topirii calotelor de gheata. Carbunele exploatat local
ofera si energia necesara unitatilor refrigerante, care racesc semintele la
standardul recomandat international de -18 grade Celsius.
Chiar daca echipamentul cedeaza, cel putin cateva saptamani vor trece
inainte ca temperatura sa creasca pana la nivelul de -3 grade Celsius al
patului de gresie dimprejurul seifului. Anterior construirii, un studiu de
fezabilitate a determinat ca seiful ar putea prezerva seminte ale majoritatii
culturilor agricole timp de sute de ani. Unele seminte, inclusiv acelea de
grane importante, ar putea supravietui cu mult mai mult, poate chiar mii de
ani.
Seiful Global de Seminte Svalbard s-a deschis oficial la 26 februarie 2008.
Aproximativ 1,5 milioane de mostre diferite de seminte de culturi agricole
exista in prezent in interioriul sau. Varietate si volumul semintelor stocate
va depinde de numarul tarilor participante - seiful avand capacitatea de a
conserva 4,5 milioane de mostre. Cinci la suta din semintele continute de seif,
aproximativ 18.000 de mostre cu 500 de seminte fiecare, au venit de la Centrul
de Resurse Genetice din Olanda, parte a Universitatii Olandeze Wageningen.
Cutia neagra a genelor
Misiunea Seifului de Seminte Svalbard este aceea de a oferi o plasa de
siguranta impotriva unei pierderi accidentare a diversitatii bancilor de gene
traditionale. In timp ce majoritatea lumii a rezonat cu ideea eventualei
utilitati a seifului in cazul unei catastrofe regionale sau globale, el
va fi cu siguranta mai frecvent accesat atunci cand bancile de gene isi vor
pierde mostrele din pricina proastei ingrijiri, accidentelor, defectarii
echipamentelor, reducerilor de fonduri si dezastrelor naturale. Astfel de
evenimente se intampla cu o oarecare regularitate. In anii trecuti, unele banci
de gene nationale au fost distruse de razboaie si conflicte civile. Exista
aproximativ 1.400 de colectii de diversitati agricole in lume,
dar multe se afla in teritorii instabile din punct de vedere politic sau in
medii amenintate.
Mostrele de seminte gazduite in seif sunt copii ale acelora stocate in
depozitele bancilor de gene. Cercetatorii, botanistii si alte grupuri care isi
doresc acces la mostre nu pot obtine acest lucru la nivelul seifului; in
schimb, trebuie sa solicite mostre din depozitele bancilor de gene. Acestea,
vor fi, in cele mai multe cazuri, accesibile conform cu termenii si conditiile
Tratatului International asupra Resurselor Genetice de Plante pentru Hrana si
Agricultura, aprobat de 118 parti (state).
Seiful de seminte functioneaza ca o cutie de valori a unei banci.
Banca detine cladirea, iar deponentul detine continutul cutiei sale. Guvernul
Norvegiei detine seiful, iar bancile care depun detin semintele pe care le-au
trimis. Depozitul de mostre de la Svalbard nu constituie un transfer legal de
resurse genetice. In terminilogia bancilor de gene, acesta este denumit un
aranjament de tipul "cutie neagra". Fiecare deponent semneaza o
Intelegere de Predare cu NordGen.
Intelegerea stabileste clar ca statul norvegian nu pretinde drepturi de
posesia asupra mostrelor depozitate, acestea ramanand la deponent, care are
singurul drept de a accesa aceste materiale in seif. Nimeni nu are, desigur,
acces la semintele altcuiva, stocate in seif. Lista de deponenti la Seiful de
Seminte Global Svalbard poate fi gasita in cadrul bazei de date online a
seifului, gestionata de NordGen. Semintele sunt stocate in plicuri sigilate,
apoi introduse in containere de plastic introduse in rafturi metalice inchise.
Criogenia salveaza omenirea
Camerele de depozitare mentin o temperatura de -18 grade Celsius.
Temperatura scazuta si accesul limitat de oxigen asigura o activitate
metabolica scazuta si intarzie imbatranirea semintelor. Permafrostul din jurul
seifului va ajuta la mentinerea temperaturii mici a semintelor, in caz ca
rezerva de electricitate care asigura raceala se defecteaza. Trustul de Culturi
Agricole Globale (GCDT) a jucat un rol cheie in planificarea seifului si
coordoneaza transporturi de mostre catre acesta in conjunctie cu Centrul Nordic
de Resurse Genetice.
Trustul va asigura in cea mai mare masura fondurile anuale necesare operarii
facilitatii, in timp ce guvernul norvegian ca finanta mentenanta in
sine a structurii, care se ridica in jurul sumei de 150.000 dolari pe an.
Cu ajutor de la Fundatia Bill & Melinda Gates si de la alti donatori, GCDT
asista banci de seminte selectionate din tari aflate in prag de dezvoltare,
precum si centre internationale de cercetare agricola, in impachetarea si
expedierea semintelor catre seiful norvegian. Un Consiliu International a fost
stabilit pentru a asigura calauzire si consfatuire. Acesta va fi alcatuit din
membri ai Organizatiei pentru Hrana si Agricultura, ai Tratatului International
asupra Resurselor Genetice ale Planetelor, precum si din cei ai altor
institutii internationale.
Semintele pazite din Munte
In cadrul ceremoniei de aniversare a unui an de existenta a seifulul
Svalbard, peste 90.000 de mostre de seminte agricole au fost plasate spre stocare,
ducand numarul total de mostre la 400.000. Intre noile seminte
au fost incluse 32 de varietati de cartofi din bancile de gene nationale ale
Irlandei si 20.000 de noi mostre provedind de la Serviciul de Cercetare in
Agricultura al SUA. Alte mostre de seminte au venit din Canada si Elvetia, dar
si din Columbia, Mexic si Siria.
Transportul naval de patru tone a ridicat numarul total de seminte
pastrate in seif la peste 20 de milioane. Acesta contine acum mostre
provenind de la o treime din cele mai importante varietati de culturi agricole.
Mai trebuie mentionat ca Seiful Global de Seminte Svalbard a fost catalogat pe
locul 6 in randul celor mai bune inventii ale anului 2008. In plus, recent, pe
data de 10 martie a acestui an, renumerotarea semintelor de la Svalbard a
conchis depasirea a unei jumatati de milion de mostre.
Fiecare mostra poate contine pana la 500 de seminte, astfel
incat numarul total de seminte stocate in prezente se apropie de aproximativ
250 de milioane de seminte individuale. Aceasta situatie este de natura sa ne
dea emotii amestecate, pentru ca, in timp ce performanta indica faptul ca
Svalbard este noul standard de aur al diversitatii, ea anunta si faptul ca va
veni o vreme cand sistemele noastre agricole se vor afla pe marginea
prapastiei.
Referitor la siguranta seifului, daca muntele de zapada ce il inconjoara si
ursii polari care traiesc in regiune nu sunt de ajuns sa ii tina la distanta pe
curiosi, atunci, cu siguranta cele patru randuri de usi groase din otel, vor reusi
cu certitudine acest lucru. Cheile sunt codate astfel incat sa permita accesul
la diferite niveluri ale facilitatii, nu toate cheile deschid toate usile.
Seiful de Seminte reprezina un raspuns la cerintele comunitatii
internationale, in ceea ce priveste furnizarea celei mai eficiente cu putinta
modalitati de siguranta pentru diversitatea agricola mondiana, ideea in sine datand
din perioada anilor '80. Totusi, doar odata cu venirea in forta a Tratatului
International asupra Resurselor Genetice Vegetale pentru Hrana si Agricultura
si cu o retea legala de acorduri internationale pentru conservarea si accesarea
diversitatii culturilor agricole, Seiful a devenit o posibilitata practica.
Izolat, aeroportul din Svalbard este cel mai nordic punct din lume unde si de
unde se opereaza zboruri programate - de obicei o singura aterizare pe zi. Timp
de aproape patru luni pe an, insulele sunt invaluite in intunericul noptii
polare.
Seiful Global de Seminte Svalbard a atras atentia presei din toata lumea.
Acest lucru a reprezentat, in cea mai mare masura, un lucru bun, deoarece
problema diversitatii granelor a fost ingoranta prea mult timp, in ciuda
importantei sale colosale pentru bunastarea si supravietuirea oamenilor.
Seiful Svalbard mai dispune insa si de o alta functie, atat pentru
identificare, cat si pentru infrumusetare, daca se poate spune astfel: este
vorba despre spectaculoasa opera de arta a artistei Dyveke Sanne, un soi de
panou caleidoscopic, obtinut din prisme reflectorizante si oglinzi, dispus pe
fatada constructiei, ce va face posibila localizarea sa de la distanta, atat pe
timp de zi cat mai ales pe intuneric, prin reflectarea luminii soarelui sau a
unor surse luminoase artificiale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu