Poveste

Un om si un caine mergeau pe un drum.
Omul se bucura de frumusetea zilei cand, deodata, isi dadu seama ca ratacise drumul. Privi dezorientat in jur si vazu cainele de langa el. Isi aduse atunci dintrodata aminte ca de fapt murise iar cainele care mergea langa el fusese cainele sau dar murise si el cu mai multi ani in urma...
,,Oare unde duce drumul asta?", se intreba. Il chinuia o sete mistuitoare si se gandea ca si cainelui poate ii este sete. Dupa o vreme ajunsera amandoi in dreptul unui gard inalt de piatra. Privindu-l mai de indeaproape, vazu ca era facut dintr-o marmura foarte fina. Mai sus pe colina, gardul era intrerupt de o arcada care stralucea in soare. Ajunsera acolo si vazu ca arcada era incrustata cu perle iar aleea care ducea spre ea parea pavata cu aur. El si cainele sau se apropiara de poarta si atunci observa intr-o parte, un om sezand la un birou .
Il intreba:
- Scuzati-ma, unde ne aflam ?
- Aici e Raiul, raspunse acesta.
- Minunat, zise omul, pot sa va rog sa ne dati putina apa ?
- Bineinteles, intra inauntru. Am sa trimit imediat vorba sa ti se aduca niste apa cu gheata. Facu un gest si poarta incepu sa se deschida.
- Prietenul meu, poate intra si el ?, intreba calatorul aratand spre caine.
- Imi pare rau, dar noi nu acceptam animale.
Omul se gandi o clipa, apoi se intoarse si isi continua calea pe care pornise impreuna cu cainele sau. Dupa inca o perioada de timp lunga, pe varful unei alte coline, pe un drum de tara, dadura de o ferma a carei poarta deschisa parea ca nu avusese zavor niciodata. Se apropie si vazu un om sezand, rezemat de un copac si citind o carte.
- Scuzati-ma, i se adresa el, aveti cumva putina apa?
- Da, desigur... intrati in curte, e o cismea ceva mai incolo.
- Si pentru prietenul meu ?, aratand catre caine.
- Trebuie sa fie si o strachina chiar langa cismea.
Trecura de poarta si ajunsera la o cismea veche, cu pompa. Omul si cainele baura pe saturate. Dupa ce terminara, se inapoiara la omul de sub copac.
- Ce loc este acesta ? - intreba calatorul.
- Asta este Raiul.
- Sunt total incurcat. Un individ, ceva mai jos pe drumul asta, mi-a zis ca Raiul este acolo unde era el.
- Te referi la locul acela cu aleea de aur si zid de marmura ?...
- Intocmai!
- Acolo e iadul.
- ?!... Si nu va deranjeaza ca ei folosesc acelasi nume ca Dv. ?!...
- Nu. Ei ne fac un serviciu, ii aleg mai intai pe cei care sant gata sa-si lase in urma prietenii cei mai buni.