Nu am probleme cu fumatul sau cu bauturile alcoolice, dar... cafeaua. A aparut o dependenta salbatica. Cum influenteaza cafeaua organismul, este ea daunatoare sau il ajuta in vreun fel? Acestea sint intrebari pe care la un moment dat si le pune fiecare dintre noi. Proprietatile cafelei
Proprietatile utile ale cafelei sint: usor purgativa si diuretica; proprietati excitante; va permite sa nu adormiti atunci cind aveti nevoie de acest lucru; stimulant usor care poate imbunatati activitatea cerebrala.
Proprietatile negative ale cafelei sint: folosirea peste masura a cafelei creste riscul afectiunilor cardiace si, in acelasi timp, creste tensiunea arteriala; poate creste nivelul colesterolului in singe; poate provoca migrene persoanelor cu o sensibilitate ridicata; la femei, folosirea in cantitati mari a cafelei creste riscul dezvoltarii osteoporozei in viitor; creste pierderea substantelor minerale din tesuturile osoase.
Cafeaua este un izvor bogat de cafeina si de asemenea de alte substante active, dintre care una singura - acidul nicotinic - are valoare nutritiva. Aceasta se formeaza prin procesul de prajire a boabelor de cafea. O ceasca de cafea contine aproximativ un gram din aceasta vitamina. Ar trebui sa beti 15 cesti de cafea pentru a asimila cantitatea de acid nicotinic necesara unei persoane adulte. In general, valoarea nutritiva a cafelei este determinata de cantitatea de zahar si de lapte adaugata.
Cafeaua creste nivelul colesterolului
Cercetarile au aratat ca la iubitorii de cafea care beau mai mult de sase cesti de cafea pe zi creste pericolul aparitiei bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, riscul este legat mai mult de modul de pregatire a cafelei, de nivelul continutului de cafeina din ea. Cind cafeaua este pregatita dupa metoda espresso, prin trecerea aburului prin cafeaua macinata sau dupa metoda obisnuita (prin care cafeaua se pune in apa, dupa care se pune la fiert) se elibereaza doua elemente chimice care cresc nivelul colesterolului in singe si, in consecinta, riscul bolilor cardiovasculare. Aceste elemente - cofestrolul si cofeolul - sint prezente permanent in boabele de cafea. Cu toate acestea, ele sint indepartate atunci cind cafeaua se filtreaza printr-o hirtie, cind cafeaua este pregatita la filtru.
Cafeaua si bolile cardiace
Atunci cind beti cafea, cresc pulsul si presiunea sangvina (aceasta creste insa mai putin). Folosirea moderata a cafelei nu duce la hipertensiune, chiar si persoanele cu o presiune sangvina ridicata se pot bucura de aceasta placere. Pina nu demult a existat parerea ca persoanele care au suferit un acces de inima trebuie sa inceteze consumul de cafea sau pot bea numai cafea decafeinizata.
S-a afirmat chiar urmatorul fapt: cafeaua sau cafeina provoaca schimbarea ritmului cardiac si chiar un acces de inima obisnuit. Cu toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca folosirea cafelei filtrate nu provoaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele care au suferit accese de inima. De aceea nu constituie o necesitate ca aceste persoane sa renunte definitiv la cafea.
Cafeaua ca purgativ
In sine, cafeina nu are proprietati purgative. Practic, s-a demonstrat ca filtrata cafeaua este si mai purgativa decit cea obisnuita. Chiar si in zilele noastre cercetatorii mai incearca sa descopere care dintre cele 300 de substante organice continute de boabele de cafea contribuie la stimularea defecatiei. In acelasi timp, cafeina este considerata un diuretic natural.
Cafeaua si profilaxia cancerului la intestinul gros
Presupunerile despre faptul ca aceasta bautura creste riscul aparitiei cancerului de pancreas nu s-au confirmat. Mai mult decit atit, cercetarile recente permit afirmatia ca in profilaxia cancerului intestinului gros contribuie si cafeaua.
In acelasi timp, femeile trebuie sa limiteze consumul de cafea. Ultimele cercetari au aratat ca la femeile care beau in mod regulat mai mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste probabilitatea aparitiei fragilitatii oaselor - osteoporoza - dupa aparitia menopauzei si la o virsta mai inaintata.
Cafeaua este una dintre cele mai raspindite cauze ale migrenei. Multi sint cei care afirma ca nu pot dormi daca au baut o cafea seara.
Persoanele care prefera cafeaua decafeinizata pentru a evita actiunile excitante ale cafeinei se supun influentei altor chimicale. Analiza dizolvantilor organici care se folosesc pentru inlaturarea cafeinei a aratat ca doi dintre acestia sint cancerigeni. Cea mai veche, cea mai sigura, dar si mai putin eficienta metoda foloseste apa pentru decafeinizare, pentru ca in apa se poate dizolva cafeina.
Femeile insarcinate si cele care alapteaza trebuie sa limiteze consumul de cafea si sa bea nu mai mult de o ceasca de cafea cu lapte pe zi, pentru ca embrionul asimileaza cafeaua, dar o elimina mai greu decit organismul unei persoane adulte.
Cafeaua si sanatatea copilului
Chiar si in scopuri terapeutice, cafeina este permisa a se da numai copiilor mai mari de 2 ani si intr-o doza mai mica de patru ori fata de cea care este continuta intr-o ceasca de cafea.
Dozele mai mari din aceasta substanta influenteaza in mod nefavorabil sistemul nervos al copilului: la inceput acesta devine agitat si are insomie, iar dupa aceea celulele nervoase obosesc, astfel incit micutul devine molesit, somnoros, oboseste foarte repede. Cafeina face ca respiratia sa devina rapida, creste efortul facut de inima, obligind-o sa bata intr-un ritm mai agitat, efortul facut de rinichi, crescind eliminarea de urina, stimuleaza secretia in exces a sucului gastric. Reiese de aici ca daca il obisnuiti pe copil cu aceasta bautura incurajatoare, fara sa va dati seama ii obligati organismul sa lucreze in exces degeaba.
Daca o ceasca de cafea in fiecare dimineata a devenit deja o obisnuinta, sa-l dezvatati de acest lucru pe copil este foarte greu. Pentru ca dependenta de cafeina se formeaza la nivel molecular. El elimina din receptorii creierului adenozina, pe care sistemul nervos o prelucreaza pentru a se linisti. Daca o persoana renunta pe neasteptate la cafea, se va simti extenuata.
Pentru ca indepartarea de cafea sa se petreaca pe cit posibil fara probleme, trebuie ca micutul sa bea in fiecare dimineata cacao cu lapte. Sistemul nervos este mai putin sensibil la un analog al cafeinei - teobromina continuta in cacaoa praf, iar magneziul care intra in compozitia sa inlatura oboseala, tensiunea nevoasa, contribuie la asimilarea calciului din lapte, calciu atit de necesar copiilor. Trebuie sa mai tineti cont de inca un lucru: bautura nu trebuie sa fie foarte dulce, pentru ca zaharul adaugat in cacao impiedica asimilarea substantelor minerale folositoare.
Cafeina stimuleaza inima si sistemul nervos central, stimuleaza prelucrarea acizilor in stomac, imbunatateste digestia si contribuie la hiperventilarea plaminilor.
Nu renuntati brusc la cafea
Chiar daca este relativ netoxica, cafeina poate provoca dependenta. Excesul de cafea sau de ceai (un pahar de ceai contine aproximativ doua treimi din cafeina prezenta intr-o ceasca de cafea) provoaca palpitatii, transpiratie, un puls crescut, insomnie, accese de migrena. Renuntarea la cafea nu trebuie sa se faca brusc pentru ca pot aparea dureri de cap, stare de enervare.
Cafeina in continutul bauturilor si al ciocolatei provoaca insomnie la copii. Copilul care a mincat citeva bucatele de ciocolata sau a baut doua pahare de cola seara adoarme foarte greu.
Medicii ii sfatuiesc pe cei care au o tensiune arteriala crescuta, care au probleme cu inima sau cu rinichii sa limiteze consumul acestor bauturi si sa le excluda treptat din regimul lor.
Unde se gaseste cafeina
Cafeaua este recordmana in ceea ce priveste continutul de cafeina, dar si ceaiul, ciocolata si citeva preparate calmante au in compozitie cafeina. Comparati continutul de cafeina (mg) intr-o ceasca (150 de mililitri) de bautura sau in 125 de grame de produs: cafeaua normala - 115 mg; cafeaua solubila - 65 mg, ceaiul - 40 mg, cola - 18 mg, cacaoa - 4 mg, ciocolata calda - 3 mg; cafeaua decafeinizata - 3 mg; ceaiul decafeinizat - 3 mg, ciocolata - 80 mg, ciocolata cu lapte - 20 mg, doua tablete calmante - 60 mg.
Cafeaua solubila previne bolile de inima
Potrivit rezultatelor ultimelor cercetari, cafeaua solubila poate apara omul de bolile de inima. Aceasta concluzie paradoxala a fost facuta de savantii englezi. Ei au sustinut ca cei care beau mai mult de cinci cesti de cafea pe zi sint supusi unui risc mai scazut al bolilor de inima. Aceia care beau mai putin de cinci cesti de cafea se imbolnavesc mai usor. Iar cel mai mare numar de afectiuni cardiace se observa la cei care nu beau deloc cafea solubila.
Rezultatele neasteptate au provocat confuzie printre cercetatorii care foarte multi ani s-au ocupat de aceasta problema, pentru ca mai inainte se considera in mod traditional ca consumul excesiv de cafea provoaca bolile de inima. Acum este greu de spus daca aceste concluzii sint intimplatoare sau indreptatite. Cercetatorii care au facut aceste studii explica insa ca aceste proprietati le are cafeaua solubila care in trecut nu se folosea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu